Add New Feed
X
RSS URL    
Please insert a full address, for example: http://www.yourrsswebsite.com/rssfeed
Page source: http://mhblogonline.blogspot.com/feeds/posts/default

Click Now!

Want to be informed when this page is updated? Enter email here   Notify me       
X
Please note that content update alert service is much better then adding a page to favorites.

Once this page content is updated you'll receive an e-mail with a link to this page

Please enter email here
      
No thanks, continue to add to Favorites
MEHEDINTI Blog online - Open Access publishing
Add To Favorite

416688


Victor Ponta, în postura de candidat oficial pentru Președinția României, a stabilit linia de acțiune pentru Cotroceni. Important pentru liderul PSD este economia, pentru că, dincolo de orice bătălie politică, rezultatele asupra vieții românilor sunt cele ce contează. Ținta lui Victor Ponta este o schimbare până la capăt, pentru că doar așa România se va dezvolta.
 
The Washington Post  a scris în termeni laudativi despre modul în care premierul Victor Ponta și-a lansat campania pentru Președinția României. Liderul PSD, care este prim-ministru din mai 2012, va fi un candidat de prim – rang la alegerile prezidențiale din noiembrie, în temeiul motivației șefului Guvernului de a crea o țară mai bună decât cea pe care o lasă predecesorul său, Traian Băsescu, conform The Washington Post.

Victor Ponta are încrederea că îl va succede pe Traian Băsescu, care se va retrage după un deceniu în care a băgat România cu un picior în groapă. Însă strategia pe care Ponta o vrea pentru România este foarte diferită de cea a lui Băsescu. Prioritar pentru liderul Guvernului este de a crește economia și de a crea noi locuri de muncă, în opoziție cu poziția luată de Băsescu în calitate de lider al României, ce a fost un deschizător de pârghii favorabile clanurilor interlope din țară.

 

Citeşte şi: Băsescu şi locurile de muncă pentru tineri – Europa îl contrazice pe preşedinte


Și meritul lui Victor Ponta pentru toate realizările obținute în calitate de Prim-ministru al României a fost salutat de partenerii americani. De la trei ani de la momentul adoptării, la Washington D.C., a „Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii”, relația bilaterală România –SUA a cunoscut progrese semnificative, care au dus la un nivel de cooperare fără precedent între cele două părți.

Mai mult, în decursul ultimului an, evoluții notabile au fost înregistrate pe dimensiunea economică și în planul politico – miliatar între țara nostră și partenerii americani, ca urmare a angajamentului comun pentru extinderea Parteneriatului Strategic.

 

Citeşte şi:  Cum minte Băsescu când face campanie electorală


Astfel, Victor Ponta, în postura de candidat oficial pentru Președinția României, a stabilit linia de acțiune pentru Cotroceni. Important pentru liderul PSD este economia, pentru că, dincolo de orice bătălie politică, rezultatele asupra vieții românilor sunt cele ce contează. Ținta lui Victor Ponta este o schimbare până la capăt, pentru că doar așa România se va dezvolta și nu va mai rămâne blocată prin măsurile de austeritate luate de unii politicieni în cei 10 ani de conducere.
Deși Guvernul Ponta a reușit să redreseze economia, în 2013 -  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, veniturile românilor sunt încă prea mici, iar diferențele de dezvoltate sunt încă prea mari. Drept pentru care, țintele viziunii economice ale lui Victor Ponta sunt următoarele.

România poate deveni „Economia de top a Europei de Est”, dacă nivelul economic va crește în mod continuu, iar austeritatea va fi exclusă, „Centrul industrial est – european”, dacă ritmul creșterii industriale este menținut la  9-10%, așa cum este și în prezent,  „Grânarul” Europei, dacă agricultura va fi susțintă exact cum a fost în ultimii doi ani, „Hub tehnologic în Europa Centrală și de Est”, folosind ca beneficiu competitiv industria IT, dar și celelalte zone industriale majore( auto, comunicații, industria alimentară), „Lider regional în energie” - țara noastră poate atinge independența energetică în 5 ani și deveni exportator net, respectiv România poate intra în „Zona Euro în următorii 5 ani”, ce poate simplifica mult traiul românilor care s-au integrat în economia europeană.

Citeşte şi: VICTOR PONTA CANDIDAT. Ponta – discurs despre viitor


Totodată, obiectivul viitorului mandat la Palatul Cotroceni al lui Victor Ponta este „ A doua unire a românilor”. La aproape 100 de ani de când românii reușeau să șteargă frontierele statale dintre ei și să se regăsească într-o singură țară, Victor Ponta urmărește să realizeze „cea de-a doua Unire”, în care românii să nu mai fie dezbinați, împărțiți în grupuri care nu numai că nu colaborează unele cu altele, dar de cele mai multe ori ajung să se urască și să se confrunte.

Prezidențiabilul Victor Ponta intenționează ștergerea frontierelor din România, dintre stânga și dreapta, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului și cei care se descurcă singuri, dintre cei performanți și cei mai puțin performanți, pentru că doar uniți putem merge înainte!. „Pe 16 noiembrie, Băsescu e șomer! Noi avem de lucru. Haideți să facem o Unire a tuturor românilor. Haideți să facem Schimbarea până la capăt.”, a declarat Victor Ponta, la începutul campaniei pentru Palatul Cotroceni.
 
- See more at: http://www.obiectiv.info/campania-lui-ponta-are-impact-pozitiv-in-presa-americana_54283.html#sthash.BaQkoP2N.dpuf
------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

.



Liderii europeni se tem că eventuala declarare a independenţei Scoţiei ar spori riscul de contagiune în alte state ale Uniunii Europene.

Temerile apar în condiţiile în care pe 18 septembrie va fi organizat un referendum în rândul electoratului scoţian, pe tema apartenenței la Regatul Unit.

În urmă cu câteva zile, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze sondajele de opinie legate de apartenenţa Scoţiei la Regatul Unit, precizând că este vorba despre o "afacere internă". 
 
Scoției i-ar fi aproape imposibil să adere la UE

Totuşi, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, declara în luna februarie că ar fi "extrem de dificil, dacă nu imposibil" pentru o Scoţie independentă să adere la Uniunea Europeană.

"Ar fi foarte dificil de obţinut acordul tuturor celorlalte ţări membre UE, pentru a accepta o nouă ţară care ar proveni dintr-un stat membru", spunea atunci Barroso.

El a dat ca exemplu Spania, care se confruntă cu revendicări secesioniste şi refuză să recunoască independenţa Kosovo. "Este într-un fel o situaţie similară, întrucât este vorba despre o ţară nouă", adăuga şeful executivului comunitar de la acea vreme.

"Un nou stat independent ar deveni, din momentul declarării independenţei sale, un stat exterior pentru Uniunea Europeană", a declarat în 2013 și preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, intervievat în legătură cu situaţia Cataloniei. 
 

Vezi și:  Scoția independentă: Unioniștii câștigă teren cu o săptămână înaintea votului

 
În această săptămână, ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat că ar prefera "să îşi imagineze că Marea Britanie rămâne unită", transmite jurnalul.ro.

Un sondaj de opinie realizat de institutul Survation şi dat publicităţii sâmbătă, cu cinci zile înaintea referendumului, arăta că 54% dintre scoţieni ar vota pentru rămânerea Scoţiei în interiorul Regatului Unit, în timp ce 46% s-ar pronunţa pentru independenţă.
 
Sursa: http://www.dcnews.ro/independen-a-sco-ia-referendum-18-septembrie-liderii-europeni-se-tem-de-precedentul-pe-care-l-ar-putea-reprezenta-sco-ia_453517.html#sthash.SEtuXxly.dpuf
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------


Afaceri mafiote… pe buzunarul romanilor! Mafia accidentelor „aranjate“. Ghidul fraudelor… in asigurarile auto
 
*** ★★ ***
*******
 
„Cascadorii“ scot banii asiguratorilor / Mafia accidentelor „aranjate“
Autor: Cristi Aioanei
2007-03-05 - Sectiunea Prima pagina
 
Accidente „aranjate”, incendii provocate intentionat, daune majorate sau modificate dupa incident si, mai nou, amenintari pentru recunoasterea vinovatiei, reprezinta cele mai frecvente stratageme incercate de bacauani pentru a insela societatile de asigurari si a incasa cat mai multi bani de pe urma politelor incheiate. Eroul principal este „cascadorul“, care primeste intre 1000 si 2000 de euro pentru o asemenea isprava.
 
Cercul vicios al aranjamentelor
---------------------------------------------------------------------- 
De obicei, la savarsirea unor astfel de ilegalitati, participa tot felul de „binevoitori“, ba chiar au existat si cazuri cand au fost implicati chiar si politisti. Una dintre cele mai frecvente metode de a pacali o firma de asigurari este, potrivit spuselor lui Gheorghi Carlan, directorul sucursalei bacauane a unei cunoscute societati de asigurari, incheierea unei polite de asigurare abia dupa ce masina a fost implicata intr-un accident. Tot el a declarat ca o alta metoda de fraudare a asiguratorilor o reprezinta autoincendierea unor unitati de productie sau de comert.
 
„Va pot spune ca fraudarea asigurarilor este o pecingine care nu va fi eradicata niciodata. Acest lucru este arhicunoscut pe piata asigurarilor si se incearca pe cat posibil limitarea acestor cazuri. Avem dosare de dauna unde am cerut parerea unor experti competenti, care au descoperit tentativa de fraudare si in mod firesc am sistat imediat platile.
 
Cele mai recente exemple care imi vin in minte sunt un autovehicul de provenienta straina incendiat pe un drum comunal si unde propietarul ne-a cerut sa-i despagubim in totalitate autovehiculul.
 
 Simtind ca ceva nu este in regula am demarat o ancheta, la care au participat lucratori de-ai nostri, coordonati de un expert auto. Plecand de la modul de propagare a focului s-a putut constata ca incendiul a fost provocat intentionat. Pus in fata probelor, propietarul a renuntat la despagubirile solicitate.
 
Mai avem probleme cu cei care isi declara masinile furate in strainatate si de unde informatiile ne parvin foarte greu si trunchiate. Dar avem solutii pentru astfel de cazuri, mergand chiar pana la angajarea unor detectivi pentru aflarea adevarului“, a marturisit Gheorghi Carlan.
 
Reteaua scenaristilor de accidente
--------------------------------------------------------------------------
Exista pe piata auto ceea ce specialistii numesc „aranjori de accidente”. Adevaratele retele opereaza dupa scenarii bine structurate si nu se multumesc doar cu inscenarea accidentelor, ci chiar le produc!
 
Un accident „regizat” are elemente tipice: intotdeauna masina implicata este una de lux sau un microbuz si are o valoare mare (atat valoarea asigurata, cat si valoarea declarata in polita). Autovehiculul provine din tara sau din strainatate si, de obicei, a fost implicat intr-un eveniment rutier. in fapt, masina este putin „cosmetizata”.
 
Accidentul are loc in afara orasului, in camp deschis (pentru evitarea martorilor care ar putea vedea, fie si de la distanta) si niciodata nu exista victime in urma coliziunii.
 
Accidentul are loc suprinzator de simplu: Exista o persoana careia i se spune „Cascadorul”. Acesta se urca la volan, isi fixeaza foarte bine centura de siguranta si isi da scaunul mult in spate. Evenimentul are loc pe o sosea neteda „ca-n palma”, conducatorul auto pierde controlul volanului si se tamponeaza de un copac, cap de pod sau de o borna kilometrica.
 
Ca o regula, intr-un astfel de caz, exista trei personaje principale: proprietarul, avocatul si „cascadorul”. Personajele secundare pot fi brokerul (agentul care incheie asigurarea) si politistul care constata accidentul. Niciodata proprietarul nu este acelasi cu soferul care comite accidentul.
 
 „Cascadorul“ primeste intre 1000 si 2000 de euro pentru aceasta isprava.

Potrivit directorului Gheorghi Carlan, in astfel de cazuri avaria este 70-80 la suta, ceea ce impune o dauna totala. „Asa se face ca masina implicata, care pe piata nu valoreaza mai mult de 7.000 de euro, sa fie despagubita la valoarea asigurata, de peste 15.000 de euro. Avem ceva cazuri de acest gen pe care le investigam si speram sa descoperim aceasta retea”, declara Carlan.
 
Societatile de asigurari s-au mai confruntat si cu alte „gaselnite“: masina avariata e reparata la un service de mana a doua aflat „intre blocuri“, iar facturarea pieselor se face la preturi de trei-cinci ori mai mari decat cele originale.
 
Nu avem o cultura a asigurarilor
-------------------------------------------------------------------------
Gheorghi Carlan spune ca este aproape imposibil ca sa impiedici fraudele in asigurarile auto. „Daca omul vrea sa insceneze un accident, poate sa o faca foarte simplu, pentru ca e greu sa verifici, mai ales cand complicii sunt cei care ar trebuie sa preintampine astfel de cazuri“, a conchis Carlan.
 
Gheorghe Oprea, directorul unei alte societati de profil este de parere ca principala cauza in fraudarea asigurarilor o constituie faptul ca la noi nu exista inca o cultura a asigurarilor. „Asteptam ca, odata cu intrarea in UE, sa se respecte si la noi normele care functioneaza peste tot, in aceasta ramura“, a precizat Oprea. Cea mai utila norma, dupa parerea lui, care trebuie introdusa este bazata pe deja discutatul sistem „bonus-malus”.
 
Aceasta inseamna ca toate firmele de asigurari trebuie sa aiba o evidenta a tuturor asiguratilor. Mai precis, unui conducator auto care a avut intr-un an foarte multe accidente, in anul urmator, firma asiguratoare poate sa-i majoreze cu pana la 50% polita sau chiar sa-i refuze asigurarea. Sistemul „bonus - malus“ se aplica si celor care in cursul unui an nu s-au facut vinovati de niciun accident, acestia putand primi un bonus din partea firmei de asigurare. ...
 
--------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Ghidul fraudelor in asigurarile auto

de     BaniiNostri.ro
Vineri, 2 februarie 2007, 0:00

In afara de gainariile amatorilor, in Romania exista retele "profesioniste" care opereaza pentru incasarea sumelor din asigurare.

Accidente "aranjate", provocate intentionat, daune majorate dupa incident si, mai nou, amenintarile pentru recunoasterea vinovatiei sunt cele mai frecvente stratageme incercate de soferi pentru a insela societatile de asigurari si a incasa cat mai multi bani de pe urma politelor incheiate.

O gaselnita de 2.000-3.000 de lei
------------------------------------------------------
In aceasta categorie se incadreaza masinile usor avariate in urma unor la fel de banale tamponari. "Placa" servita de sofer politistului este, de regula: "Am dat cu spatele si l-am lovit pe celalalt" sau "am gasit-o lovita in parcare".

"Gainaria" apare cand, singur sau cu ajutorul unui prieten, soferul mai tamponeaza masina pentru ca avaria sa fie mai mare si, implicit, si despagubirile societatii. Sau "prietenul" recunoaste ca l-a lovit.

"Are loc inversarea vinovatiei: autoturismul cel mai ieftin este «vinovat», iar autoturismul cu reparatia mai scumpa se rezolva pe asigurarea RCA", ne-a declarat Alina Nastase, Departamentul comunicare-relatii publice Omniasig.

Ultima "inventie": masina avariata este tractata, "intamplator" cablul de remorcare se desprinde si masina se loveste de... un zid, copac etc. Societatea s-a confruntat si cu alte scenarii: masina avariata e reparata la un service aflat "intre blocuri" si facturarea pieselor se face la preturi de trei-cinci ori mai mari decat cele originale.

In plus, se efectueaza alte reparatii/revizii (care nu au legatura cu asigurarea) cu diferenta de bani. Alta situatie: masina e avariata intentionat, despagubirea este mai mare decat valoarea masinii pe piata, sau autoturismul avariat este prezentat la mai multe societati de asigurare si, bineinteles, accidentul este declarat de mai multe ori la politie.

De asemenea, asigurarea Casco pentru autoturisme se incheie pentru masini care au fost deja avariate pe dedesubt sau la motor, pe unde inspectia de risc nu face verificari. Nu in ultimul rand, accidentul se declara la o alta data si in alte conditii (care sa se incadreze in despagubirea Casco), de obicei la autoaccidentari minore. Si lista ramane deschisa...

Asemenea "accidente" sunt despagubite cu sume mici, de ordinul zecilor de milioane (in medie 2.000-3.000 de lei). Cei pusi pe castig refuza repararea masinii sub diferite pretexte si cer societatilor despagubirile banesti. Unele situatii starnesc rasul, clientii invoca traume psihice si nu mai vor sa isi repare masina. Dar vor urgent banii din asigurare!

Reteaua "aranjorilor" de accidente
----------------------------------------------------
Adevaratele retele opereaza dupa scenarii bine structurate si nu se multumesc doar cu inscenarea accidentelor, ci chiar le produc! Exista pe piata auto ceea ce specialistii numesc "aranjori de accidente". Un accident "aranjat" are elemente identice: intotdeauna masina implicata este una de lux, are valoare mare (atat valoarea asigurata, cat si valoarea declarata in polita).

Autovehiculul provine din tara sau din strainatate si, de regula, a fost implicat intr-un eveniment rutier. In fapt, masina este putin "cosmetizata". Accidentul are loc in afara orasului, intr-un camp deschis (pentru evitarea martorilor care ar putea vedea fie si de la distanta) si niciodata nu exista victime in urma coliziunii.

Accidentul are loc stupid de simplu: pe o sosea neteda "ca-n palma", soferul pierde controlul volanului si se tamponeaza de un copac sau de o borna kilometrica. Regula: intr-un astfel de caz, exista trei personaje principale: proprietarul, avocatul si soferul. Personajele secundare pot fi: brokerul (agentul care incheie asigurarea) si, foarte rar, politistul care constata accidentul.

Alta regula: niciodata proprietarul nu este acelasi cu soferul care comite accidentul. Portretul proprietarului este parca scos din peliculele cu musculosul Van Damme, in timp ce soferul vinovat este o domnisoara plapanda, fara "pata", care se grabeste sa isi recunoasca greseala.

Daca reprezentantul societatii de asigurari se intereseaza in amanunt despre accident, proprietarul incepe scandalul si ameninta cu instanta.

Sursa:
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1121940-ghidul-fraudelor-asigurarile-auto.htm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------


 
Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR pleacă săptămâna viitoare la Bruxelles pentru următoarea evaluare a acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor, potrivit programului.
 

"Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc",
au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
 
 Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni, negocierile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie.
 
Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.
 
Guvernul României va fi reprezentat, potrivit programului actual, la nivel de miniştri, dar nu este exclus ca la ultimele discuţii, din 19 septembrie, să participe şi premierul Victor Ponta, au menţionat sursele.
 
Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.
 
Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu  5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.
 
Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printre care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
 
În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.
 
O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
 
Autorităţile române intenţionează să amâne cu doi ani calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, negociat în cadrul acordului cu FM, CE şi BM.
 
Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

"Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie",
a afirmat şeful Executivului.
 
Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.
 
Misiunea comună a arătat în acele discuţii că planurile autorităţilor sunt nerealiste, mai ales din perspectiva execuţiei bugetare de până atunci, dar şi în ceea ce priveşte bugetul pentru 2015, când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.
 
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, declara ulterior că proiectul de buget pentru 2015 nici nu va putea fi eleborat până spre sfârşitul anului, atunci când se vor cunoaşte mai bine mai mulţi indicatori macroeconomici.
 
Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX apreciază că există un mare risc ca acordul cu FMI să fie rupt dacă Executivul va pune în aplicarea toate promisiunile electorale, inclusiv majorări de pensii şi salarii.
 
---------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 

Despre cine este și ce vrea FMI.
(FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL).

1.      Prezentare generală.

            Este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al Conferinței Monetare și Financiare Internaționale de la Bretton Woods, când a fost adoptat statutul său (22 iulie 1944) și a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945. Și-a început activitatea la 1 martie 1947, iar sediul său este la Washington. Prin întemeierea FMI s-a urmărit lichidarea asociațiilor valutare de felul asociației zonei lirei sterline în vederea întăririi poziției dolarului SUA, finanțare a statelor membre cu balanțe de plăți deficitare și accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară. Elementele sale constitutive s-au desprins din planurile White şi Keynes, fiind un rezultat al unui compromis anglo-american, cu predominare americană[1].

            Obiectivele FMI sunt:
a.       Acordarea de credite statelor membre în caz de deficit al balanțelor de plăți;
b.      Să contribuiască și să mențină niveluri ridicate de utilizare a resurselor de muncă și ale venitului real și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor țărilor membre;
c.       Promovarea expansiunii și creșterea armonioasă a comerțului internațional.

Urmărid obiectivele FMI, aceasta mai îndeplinește și 3 funcții:
       I.            Funcția financiar- prin mobilizarea de resurse financiare pentru a veni în sprijinul țărilor membre în echilibrarea balanțelor de plăți şi promovarea unor politici de schimb valutar stabile;
    II.            Funcția de reglementare- prin formularea unor obiective cu privire la politicile valutar financiare, efectuarea plăților și utilizarea resurselor;
 III.            Funcția reventiv- prin asistență tehnică acordată pentru a sprijini utilizarea resurselor productive și creșterea economică[2].
Mecanismele și politicile pe care le-a pus în practică FMI, au fost orientate în direcția realizării obiectivelor prezentate. Totalitatea regulilor de comportamente și de ordine obligatorii pe care FMI a impus-o membrilor săi în relațiile lor monetare s-a prezentat sub forma unui cod de bună conduită care a avut scopul de a evita crizele și conflictele între state.
Statutul precizează că resursele au un scop temporar, deoarece acordarea preventivă de credite pe termene medii sau lungi încurajează menținerea de politici nefaste astfel, Fondul Monetar Internaţional are în componenţa sa 188 de state[3].

2.      Criza economică actuală și FMI

Înaintea de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internațional avea operațiuni neînsemnate și se vorbea chiar despre desființarea instituției. Până la izbucnirea crizei, Fondul acorda credite numai țărilor din lumea a treia. Țările care cotizau cereau reducerea bugetului acestuia și unele dintre aceste țări constestau rolul Fondului. Criza actuală a schimbat această gândire și multe dintre țări revin la FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. În prezent, această organizație are programe de finanțare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate  din lume. Rând pe rând, țările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul FMI[4].

Doar în Europa, instituția a acordat credite în valoare 140 miliarde de euro. Condițiile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care aceasta le-a împrumutat. Responsabil de această schimbare este Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI.

Europenii au protestat față de măsurile de austeritate și au acuzat FMI că este cea care le impune aceste schimbări atât de drastice neluând în considerare şi nivelul de trai pe care aceştia îl au. Băncile, în timpul crizei, au început să acorde tot mai greu credite, iar guvernele se confruntă cu o lipsă tot mai acută de finanțare, iar FMI și-a dublat fondul destinat împrumuturilor, a relaxat condițiile de creditare și a făcut mai multe scheme de finanțare pentru a ajuta statele să facă față efectelor crizei[5]. Dacă în condiții normale Fondul Monetar Internaţional permite unei țări să se împrumute cu până 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon, de exemplu: Grecia: 3.212%, Irlanda: 2.322%, România: 1.111%[6].

            Câștigurile fondului au început să crească, de la împrumuturile cu dobândă 0 acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia, instituția dă bani acum cu dobândă mult mai mică decât cele întâlnite pe piețele de capital. Dobânzile variază în funcție de fiecare stat. Fiecare tranşă de credit vine cu o dobândă diferită în fucție de cursul de schimb în acel moment al monedei FMI (Drepturi Speciale de Tragere- un coș de valute alcătuiut din dolarul American, euro, lira sterlină și venul japonez) și de piețele concurenţiale. În general, dobânzile rămân secrete.

            Condițiile impuse de finanțatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile țărilor pe care le-a finanțat și au dictat ritmul și prioritatea reformelor aplicate de aceasta. Atunci când împrumută un stat, economiștii Fondului stabilesc, împreună cu Guvernatorul din respectiva țară, țintele care trebuie atinse pentru eliberarea tranșelor[7].

Pentru a atinge aceste ținte, precum cele privind deficitul de buget, cele legate de arierate sau rezultatele companiilor de stat, guvernanții au introdus  uneori măsuri dure, unele la propunerea Fondului, altele pentru că pur și simplu nu aveau altă strategie. În timp ce criza devine tot mai acută, în statele care s-au împrumutat, țintele au fost tot mai greu de atins. Astfel, statele au apelat la măsuri de austeritate care au dus mai degrabă la încetinirea creșterii economiei decât la relansare.

            În 2011, capacitatea de creditare a Fondului este de 234 miliarde de dolari. În următorii ani, aceasta va crește până la 450 miliarde de dolari, ca rezultat de a majora aceste fonduri la 750 miliarde de dolari. În plus, Fondul deține și rezerve de aur de aproximație 3140 tone. În general, ţările sărace sunt predispuse la corupţie, astfel FMI intervenind cu măsuri mult mai drastice pentru a salva ţara respectivă. Ţările precum Italia, Japonia, Taiwan, China nu au fost campioane ale anticorupţiei, însă economic s-au descurcat destul de bine[8].

FMI sau Comisia Europeană are în vedere toate ţările în care corupţia a evoluat mult sau doreşte să evolueze stopând corupţia în domeniul public. Criza economică actuală a acentuat corupţia, oamenii văzând prin corupţie un mod mai uşor de a obţine anumite lucruri.

De la declanşarea crizei financiare internaţionale, băncile centrale din ţările bogate, în special cea din SUA şi Banca Centrală Europeană s-au angajat în politici costisitoare costând în achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor de politică monetară pentru a ajuta lichidităţile pe piaţa şi pentru a evita blocarea creditării.

3.      România și FMI

Directorul Departamentului Europa, care coordonează Biroul Regional pentru România şi Bulgaria fiind domnul Reza Moghadam. România a semnat un acord de stand-by cu FMI în octombrie 2009 și încheiat cu “success” în martie 2011, stabilizând economia României după părerea oficialilor FMI. Fără să-și atribuie în mod abuziv acest drept, finanțatorii de la Washington spun că cele aproape 15 miliarde de euro au stabilizat cursul și au asigurat finanțarea confortabilă a deficitului bugetar, într-un moment în care accesul României pe piețele de capital era deficil.

Inițial, când guvernanții negau intrarea României în recesiune, acordul era catalogat ca unul preentiv, așa cum este actualul, încheiat în aprilie ca o  “centură de siguranță”. Ulterior, banii au finanţat preventiv deficitul bugetar, “mâncat” – în cea mai mare parte – de salariile din sistemul public şi de pensii care aveau cele mai ridicate ponderi în cheltuielile bugetare. Guvernanţii şi FMI nu au fost niciodată de acord cu ideea că banii de la Fond au plătit factura socială. Dar, indirect, asta s-a întâmplat. Dobânda medie la care au fost livrate tranşele a fost de 3,5% pe an. Dacă s-ar fi împrumutat pe pieţele externe, România ar fi plătit o dobândă de aproape trei ori mai mare în 2009[9]. Pe piaţa internă, aceasta depăşea 10% pe an, la creditele în lei, cu scadenţe între şase luni şi un an. Tot la primele negocieri se spunea că unul dintre obiectivele principale ale acordului este reluarea creditării, prin reducerea rezervelor minime în valută constituite de bănci.

În ciuda eforturilor BNR, băncile au rămas reticente în a finanţa investiţiile private, preferând să dea bani statului, la dobânzi care le-au permis să-şi menţină business-ul pe o piaţă lovită de avalanşa creditelor neperformante. În mod real, mai mult de jumătate din creditul total de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au finanţat deficitul bugetar. În cei patru ani de acord, Guvernul a luat măsuri suficient de dure încât finanţatorii externi să se declare mulţumiţi. Iar la discuţiile premergătoare actualei înţelegeri, de tip „preventiv”, FMI trebuie să declare că România nu mai este un „pacient în stare gravă”, ci unul „aproape vindecat”[10].

            Fondul Monetar Internațional trebuie să facă față situațiilor de criză, nu numai celor care se petrec doar în anumite state membre în mod particular, precum și celor care reprezintă o amenințare pentru sistemul monetar internațional[11].

Echipele FMI şi Comisiei Europene au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie 2013, pentru a purta diverse discuţii referitoare la cea de-a şaptea, dar în acelaşi timp şiultima evaluare de către FMI şi ultima evaluare a Comisiei Europene a programului economic al României. După această întâlnire s-a ajuns la un consens cu privire la următoarele acţiuni ce trebuie reparate, fiind esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în acord. Obiectivele la care România trebuie să le prelucreze pentru a se adapta cerinţelor acestor stuff-uri sunt: reducerea arieratelor statului, reforma înterprinderilor publice şi proiectul de buget pe anul 2013. În acel moment, guvernul României a cerut prelungirea contractului cu trei luni de zile pentru a putea îndeplini cerinţele. Acest lucru ar trebui să faciliteze în acelaşi timp şi ultima evaluare din partea Uniunii Europene. Astfel România, în momentul actual, a rezolvat doar una din cele trei cerinţe, adică proiectul bugetar pe 2013[12].

Dezechilibrele financiare adunate înainte de criza financiară internaţională au fost în mare parte corectate. Deficitul bugetar pe 2012 a fost redus, dar cu toate acestea, ţinta de deficit cash nu a fost îndeplinită din cauza suspendării rambursărilor pentru o parte din proiectele finanţate din fonduri europene pe fondul neregurilor constatate de autorităţile române de audit. Pe anul 2013, se doreşte un deficit bugetar de 2,4 % din PIB.

Privind salariile minime publice, acestea vor creşte de la 700 ron la 750 ron din 1 iulie 2013. Autorităţile române au promis că se vor ocupa de tot ce va fi nevoie pentru a îndeplini toate cerinţele FMI şi ale Comisiei Europene, dar în acelaşi timp au spus că vor crea locuri de muncă pentru consumatorii români casnici[13].

            România nu a ieşit din criza în care se află, deşi autorităţile spun că suntem pe drumul cel bun. Este un drum lung şi greu de parcurs pentru o ţară fost comunistă pentru a putea ajunge, dar, în acelaşi să implementeze toate regulile impuse de diverse instituţii internaţionale la care România a cerut ajutorul pentru a putea depăşi criza actuală. Trebuie să avem multă răbdare şi să sperăm că totul va reveni pe un drum mai bun.
Bibliografie:

Lucrări de specialitate:
·         ALEXANDRESCU, Ion, România între Est şi Vest, volumul I-Aderarea României la FMI şi BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012
·         BERCA,Alex, Crizele economice şi ciclicitatea lor, Editura Semănătorul, 2010
·         BRAN, Paul, COSTICĂ Ionela, Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003
·         CHANG, Ha-Joon, Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb şi istoria secretă a capitalismului, Editura Polirom, Bucureşti, 2011
·         SĂVOIU, Vasile, Sistemul european de bănci centrale, Editura Colecţia Naţională, Bucureşti, 200
·         ZAHARIA, Rodica Milena, Economia mondială, Editura Era, Bucureşti, 1999

Linkuri internet:
·         www.fmi.ro, site-ul oficial al Fondului Monetar Internaţional,  accesat la data de 13 aprilie 2013
·         www.mediafax.ro, site-ul oficial al Ziarului Mediafax, accesat la data de 13 aprilie 2013

--------------------------------------------------------------------------------

[1]Rodica Milena Zaharia, Economie mondială, Editura Era, Bucureşti, 1999, pag. 240-245.

[2] Ibidem, pag 300-310.

[3] Ion Alexandrescu, România între vest şi est, volumul I-Aderarea României la FMI şi BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012, pag. 123-125.

[4]Rodica Milena Zaharia, op.cit. 199-204.

[5]Alex Berca, Crizele economice şi ciclitatea lor, Editura Semănătorul, 2010, pag. 254.

[6] http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro.

[7]Alex Berca, op.cit., pag. 104-106.

[8] Ha-Joon Chang, Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb şi istoria secretă a capitalismului, Editura Polirom, Bucureşti, 2011, pag. 200-205.

[9] Vasile Săvoiu, Sistemul european de bănci  centrale, Editua Colecţia Naţională, Bucureşti, 2000, pag. 200-204.

[10] http://www.imf.org/external/np/loi/2012/rou/091212.pdf.

[11]Paul Bran, Ionela Costică, Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 100-105.

[12]www.fmi.ro.

[13] Anca Dumitrescu, RAPORT FMI: Retragerea dezordonată a măsurilor de stimulare ale băncilor centrale pune în pericol stabilitatea financiarăîn Ziarul Mediafax, publicat la data de 11 aprilie 2013.
Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cine-este-i-ce-vrea-fmi-fondul-monetar-international
--------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTA:
------------------------
De ce “a concediat” Guvernul ungar FMI.
Publicat: Marţi, 16 Iulie 2013


Autorităţile de la Budapesta au informat-o pe Christine Lagarde, directorul FMI, că vor închide reprezentanţa din Ungaria a instituţiei pe care o conduce. Scrisoarea a venit de la guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al premierului, impus de acesta în fruntea instituţiei.

Informarea vine în condiţiile în care autorizaţia pentru funcţionarea actualei misiuni expira în august. Aşa că mandatul directorului reprezentanţei FMI de la Budapesta, Irina Ivascenko, nu va fi prelungit. Exprimarea din scrisoare, potrivit AFP, e că “nu mai este necesar să fie menţinută reprezentanţa de la Budapesta”. FMI nu a avut de ales, aşa că a acceptat situaţia.

Relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban au fost tot timpul tensionate, chiar dacă Ungaria îşi datorează supravieţuirea economică FMI. După ce a resimţit efectele crizei financiare globale în 2008, FMI şi Uniunea Europeană au venit în ajutorul Budapestei cu un împrumut de 20 de miliarde de euro. La acel moment, şef al guvernului era socialistul Ferenc Gyurcsany. Însă după ce puterea a fost preluată de guvernul conservator al lui Orban, acesta a încheiat abrupt acordurile pentru împrumut, explicând că ţara îşi va controla singură finanţele. Pe parcurs, Viktor Orban a încercat să mai calmeze pieţele financiare atunci când era nevoie, cu promisiunea unei noi plase de siguranţă a FMI, ducând însă totodată o campanie anti-FMI în presa locală.

Sub mandatul său, toate negocierile suplimentare cu FMI pentru noi tranşe de împrumut au eşuat.

Sursa: http://www.rfi.ro/articol-stiri-economie-42837-ce-concediat-guvernul-ungar-fmi
-----------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Despre ce vorbim? Despre cel de-al doilea portofoliu european în ordinea alocărilor bugetare din programul financiar multianual: per ansamblu (preluăm, în continuare, datele oficiale puse la dispoziţie din sursele diverse ale Comisiei Europene), politica de coeziune reformată – cea care urmează să fie aplicată prin intermediul Politicilor Regionale.

  1. Politica de coeziune reformată va permite investirea unei sume de 351,8 miliarde euro în dezvoltarea regiunilor şi oraşelor europene, precum şi în economia reală.Constituie principalul mecanism de investiţie al UE în atingerea obiectivelor programului Europa 2020: crearea de creştere economică şi locuri de muncă, rezolvarea unor mari teme legate de complexul schimbărilor climatice, şi dependenţei energetice, precum şi reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. În acest scop, Fondul european de dezvoltare regională se va concentra pe priorităţi esenţiale cum ar fi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, obiectivul fiind dublarea creditelor, acestea trecând de la 70 la 140 miliarde de Euro pe durata celor 7 ani (exerciţiul fiscal multi-anual, n.n.).... Eficacitatea politicii de coeziune, de dezvoltare rurală şi fondului pentru pescuit va fi legată de guvernanţa economică, acesta pentru a incita Statele Membre de a urma recomandările UE formulate în cadrul semestrului european. Politica regională a UE este o politică de investiţii. Susţine crearea de locuri de muncă, ameliorarea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă...Politica regională serveşte şi la exprimarea solidarităţii cu ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, concentrând resurse pe domeniile şi sectoarele unde pot fi cele mai de folos. Vizează reducerea importantelor disparităţi economice, sociale şi teritoriale care mai există încă între regiunile Europei...prin intermediul unor investiţii pe următoarele domenii prioritare:
     
  2. întărirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
  • susţinerea domeniului cercetării şi inovării
  • investiţia într-un mediu înconjurător mai curat
  • ameliorarea ccesului la tehnologiile numerice
  • elaborarea unor noi produse şi metode de producţie
  • promovarea eficienţei energetice şi lupta împotriva schimbărilor climatice
  • ameliorarea educaţiei şi competenţei
  • ameliorarea legăturilor de transport către regiunile îndepărtate şi izolate
     
  1. Mijloace, organisme specifice, reglementări
     
Articolul 174 al Tratului privind funcţionarea UE prevede că, în vederea întăririi coeziunii economice, sociale şi teritoriale, Uniunea vizează, ca scop fundamental, reducerea diferenţelor existente între dezvoltarea medie a ansamblului şi cea a diverselor regiuni sau insule mai puţin favorizate, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor rurale, zonelor unde are loc un proces de tranziţie industrială sau a celor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau din cauza unor evoluţii demografice grave şi permanente.

Vă oferim, cred că în premieră în mass-media din România, accesul complet la documentele legislative privind toate fondurile care intră în cadrul portofoliului Politici Regionale:

Aveţi aici Texte intégral du règlement sur Eur-Lex  Reglementarea UE 1303/2013 a Parlamentului European şi Consiliului privind dispoziţiile comune privind toate pârgiile de care dispune zona Politicilor Regionale:  Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul Agricol European pentru dezvoltare rurală şi Fondul European pentru Afaceri maritime şi Pescuit. Un exemplu de acţiune specific pentru acest domeniu :

FONDUL DE COEZIUNE va avea de investit 66 miliarde Euro în finanţarea domeniului strategic al “reţelelor transeuropene de transport prioritare şi a principalelor proiecte de infrastructură de mediu”.
  1. Etapele şi definiţii procedurale ale Politcii Regionale
     
Priveşte ansamblul UE şi presupune o participare la toate nivelele: european, naţional, regional şi local.

Bugetul precum şi regulile de utilizare a fondurilor sunt fixate în comun prin decizia Consiliului European şi al Parlamentului European în urma unei consultări între Comisia Europeană şi statele membre. Fiecare stat membru elaborează proiectul unui Contract de Parteneriat care prezintă strategia fiecărei ţări şi propune o serie de programe în consecinţă, precum şi, la fel de important, proiecte de Programe Operaţionale care acoperă nevoie întregii ţări sau/şi a regiunilor. Programele de cooperare pot implica mai multe ţări.

În etapa imediat următoare, Comisia Europeană negociază cu fiecare autoritate naţională forma Contractului final de parteneriat, precum şi al fiecăruia dintre programe. Sarcina de a implementa programele respective revine statelor membre – este vorba despre selectarea, controlul şi evaluarea a sute de mii de proiecte.

Acţiunea respectivă este realizată exclusiv de “autoritatea de gestiune” naţională sau regională din ţara respectivă, controalele europene făcându-se fie aleatoriu, fie în urma sesizării către OLAF în ce priveşte folosirea inapropriată a fondurilor comunitare. Comisia Europeană angajează fonduri pentru ca ţările sau regiunile să poată demara programe, apoi plăteşte cheltuielile certificate de autorităţile naţionale pentru fiecare ţară în parte.
  1. Strategia EUROPA 2020 – prevederi pentru politica de coeziune
     
Conform sintezei realizate de colegii de la TOUTE L”EUROPE , obiectivele specifice sunt:
  • piaţa muncii – 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă
  • inovarea – 3% din PIB-ul UE va trebui investit în politica de cercetare şi inovare
  • schimbări climatice – trebuie atinse obiectivele 20/20/20. Aceasta înseamnă o reducere cu 205 a producţiei de CO2, o creştere a procentajului energiilor neconvenţionale din pachetul european până la nivelul de 20% şi o creştere a eficienţei energetice cu 20%.
  • educaţie- UE se angajează să scadă nivelul de abandon şcolar sub limita de 10% şi ca cel puţin 40% din populaţia între 30-34 de ani să aibă, până în 2020, o diplomă de învăţământ superior sau echivalentul acesteia
  • sărăcia trebuie redusă astfel încât ca cel puţin 20 milioane de persoane să iasă din zona sărăciei şi excluziunii sociale
     
  1. Care este baza raţionamentului de sprijin?
     


În principiu, această hartă în care se arată împărţirea Europei în trei zone distincte, definite în raport cu PIB-un pe cap de locuitor. Regiunile cele mai sărace (în roşu) afişează un PIB/locuitor sub 75% din media UE. Cele definite ca a fi “în tranziţie” au un PIB pe locuitor peste 75%  dar până la un maximum de 90% din media UE. Evident, ultima categorie este cea a ţărilor care înregistrează un procentaj de peste 90%.


Iată, pentru 2013, nivelul investiţiilor prin politici regionale:



Nu e numai o problemă de bani. Este, în primul rând, o chestiune politică de importanţă esenţială în validarea raţionamentului UE. Iată de ce, cel puţin în principiu, clasa noastră poltică ar fi trebuit să fie atentă la cum ne prezentăm şi susţinerea candidatului României la un asemenea portofoliu.

Din momnetul trimiterii propunerii naţionale, după confirmarea candidatului de către Preşedintele CE, fiecare ţară şi-a concentrat toate energiile pentru valorificarea tuturor canalelor pentru a obţine o poziţie cât mai importantă şi mai relevantă, în acord cu ambiţiile şi orgoliul naţional.

Dinspre România, din nou, a venit scandal. [...]

Sursa:
http://adevarul.ro/news/eveniment/mizele-portofoliului-politici-regionale-comisarul-roman-putea-decide-soarta-marilor-proiecte-ue-1_540efece0d133766a8fd3572/index.html
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------


UPDATE. Corina Creţu: Sunt pregătită să-mi asum responsabilitatea portofoliului de comisar european

Corina Creţu va deţine portofoliul Politicii Regionale în noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. Anunţul a fost făcut de şeful Comisiei.
 
UPDATE: Noul comisar european pentru politici regionale, Corina Creţu, a declarat că este gata să-şi asume această responsabilitate, subliniind că dezvoltarea regională este 'cea mai importantă politică de investiţii din Europa'.

'Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu', a subliniat Corina Creţu, într-o postare pe pagina personală dintr-o reţea de socializare.

Corina Creţu va deţine portofoliul politicii regionale în viitoarea Comisie Europeană, potrivit anunţului făcut miercuri de preşedintele ales al noului executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, care a prezentat într-o conferinţă de presă componenţa Colegiului comisarilor pentru perioada 2014-2019.

Conform noii organigrame a Comisiei Europene propuse de Jean-Claude Juncker, portofoliul politicii regionale pe care îl va deţine Corina Creţu va fi coordonat de unul dintre cei şapte vicepreşedinţi ai noului preşedinte al CE, respectiv de Jyrki Katainen, vicepreşedinte pentru joburi, creştere, investiţii şi competitivitate.

Corina Creţu va gestiona un buget de 350 de miliarde de euro.

Jean-Claude Juncker a anunţat lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.

Politiciana română este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.

Şase membri ai Comisiei Jose Manuel Barroso II se vor regăsi şi în viitorul executiv UE - Kristalina Gheorghieva (Bulgaria), Neven Mimica (Croaţia), Gunther Oettinger (Germania), Johannes Hahn (Austria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Cecilia Malmstrom (Suedia).

Întregul cabinet Juncker îl puteţi vedea AICI.
- See more at: http://www.obiectiv.info/oficial-corina-cretu-comisar-european-pentru-politici-regionale_53853.html#sthash.Ol6ISNOK.dpuf
----------------------------------------------------------------------------------------

Corina Creţu, comisar pentru Politici Regionale.
Felicitari,Corina Creţu! Felicitari,Victor Ponta!
Admin Romania Megalitica
------------------------------------
------------------------


 
Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ oferă cea mai fidelă „fotografie” a competiţiei prezidenţiale, în condiţiile în care numărul şi numele candidaţilor s-au stabilizat faţă de cercetarea din luna iulie
 
Intenţia declarată de participare la votul pentru alegerile prezidenţiale înregistreză o creştere semnificativă comparativ cu rezultatele sondajului de la începutul lunii iulie. Cea mai spectaculoasă creştere o înregistrăm în cazul celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot (55,7%, comparativ cu 48,6% care declarau acest lucru în urmă cu două luni). Acest procent corespunde în linii mari cu procentul de prezenţă la vot înregistrat în 2009 în primul tur când au venit la urne 54,37% din cetăţenii cu drept de vot.
 
14,7% declară că probabil vor vota, faţă de cei 17,3% care declarau acest lucru în iulie. Scade şi ponderea celor care spun că probabil nu se vor prezenta la vot (3,8%, comparativ cu 7,4% în iulie). 6,3% declară că sigur nu se vor prezenta la vot (6,4% declarau acest lucru în iulie), în timp ce 16% nu s-au hotărât (15,9% în iulie), iar 3,6% nu ştiu/nu răspund (3,8% în iulie).

Intenţia de vot în turul 1
---------------------------------------------
 Intenţia de vot pentru turul 1 a fost măsurată prin introducerea în lista închisă de opţiuni a candidaţilor ipotetici care şi-au anunţat o dorinţa de a candida. Distribuţia procentelor va putea fi afectată pe viitor de eventuale retrageri din cursă a candidaţilor care nu reuşesc să adune semnăturile necesare depunerii dosarului de candidat sau care abandonează din alte motive.

Remus Ştefureac, director INSCOP, analizează cifrele:
„Datele privind intenţia de vot sunt primele care se apropie de condiţiile reale ale competiţiei prezidenţiale cu majoritatea candidaţilor anunţaţi efectiv şi prin raportare la electoratul care îşi manifestă o intenţie clară de a vota. Prin urmare, comparaţia acestor date cu rezultatele sondajelor INSCOP anterioare este mai puţin relevantă având în vedere că în iulie, de exemplu, măsuram o listă de candidaţi mult diferită şi ne aflam într-o perioadă mai îndepărtată de momentul alegerilor, deci prea puţin influenţată de atmosfera electorală.“

În condiţiile în care înregistrăm un procent ridicat al celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, putem prezenta o estimare a intenţiei de vot în turul I a celor care vor fi efectiv votanţii acestei runde, conform declaraţiei lor la întrebarea care testează prezenţa.

Raportat la cei care îşi declară intenţia certă de a vota (votează în mod sigur), Victor Ponta (Alianţa PSD-UNPR-PC) conduce în clasamentul candidaţilor la Preşedinţie cu 41,1% din voturi. El este urmat de Klaus Iohannis (ACL –PNL/PDL) cu 28,8%, Elena Udrea (PMP) cu 8,1%, Călin Popescu Tăriceanu (PRL) cu 6,7%, Monica Macovei - independent (3,5%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 3,2%, Dan Diaconescu (PPDD) cu 3%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%, Ioan Ghişe – independent (2,1%) şi Szilagyi Zolt (PPMT) cu 0,5%.

La întrebarea filtru cu privire la prezenţa la vot în Turul 2, adresată doar acelor respondenţi care au indicat alte preferinţe de vot în turul 1 decât Victor Ponta şi Klaus Iohannis, 75,8% declară că vor veni la vot în turul 2 în cazul în care candidatul preferat în primul tur nu reuşeşte să se califice.

Opţiunile nehotărâţilor în turul 2

 Opţiunile de vot pentru turul 2 ale celor care la întrebarea privind intenţia de vot pentru turul 1 au indicat variantele de răspuns „Nu sunt hotărât“, „Nu votez“, „Nu ştiu/Nu răspund“ se prezintă astfel: 19% au declarat că vor vota cu Victor Ponta, 15% îl preferă pe Klaus Iohannis, ceea ce reprezintă o distribuţie strânsă. De asemenea, remarcăm faptul că doar 34% din nehotărâţi sau cei care nu votează ori nu răspund la întrebarea privind intenţia de vot în turul 1 au o opţiune clară pentru turul 2, ceea ce deschide finaliştilor un câmp de bătălie larg pentru atragerea de susţinători. ;

Tandemurile din turul II
-------------------------------------------------
Am testat mai multe variante de finale prezidenţiale de Tur 2 (Victor Ponta – Klaus Iohannis, Victor Ponta – Elena Udrea, Victor Ponta – Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta – Monica Macovei). Rezultatele prezentate se raportează la populaţia care declară o prezenţă sigură la vot şi se prezintă astfel:
  • Victor Ponta (54%) vs. Klaus Iohannis (46%) – o diferenţă de 8 procente între cei doi.
  • Victor Ponta (54,7%) vs. Călin Popescu Tăriceanu (45,3%) – o diferenţă de peste 9 puncte procentuale.
  • Victor Ponta (66,1%) vs. Elena Udrea (33,9%).
  • Victor Ponta (66,8%) vs. Monica Macovei (33,2%).





Sursa:
http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-inscop-cumvoteaza-romanii-alegerile-prezidentiale-1_540c92b50d133766a8efe97d/index.html
------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




PARLAMENTUL ROMÂNIEI

S E N A T

Calea 13 Septembrie nr.1-3, sector 5, Bucureşti, www.senat.ro
Direcţia de presă, tel. 021.414.2713, fax 021.315.60.03, presa@senat.ro
8 septembrie 2014

COMUNICAT DE PRESĂ

Senatorul Călin Popescu-Tăriceanu dă publicităţii urmatoarele:
Cerere de suspendare a Președintelui României
Domnule Preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,

Subsemnaţii, deputaţi şi senatori menţionaţi în Anexă, în baza prevederilor art. 95 din Constituţie formulează următoarea

CERERE PRIVIND SUSPENDAREA DIN FUNCȚIE
A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, TRAIAN BĂSESCU


Preambul

Art. 95 alin.(1) din Constituție prevede că Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.
Textul constituţional nu defineşte noţiunea de „fapte grave”. De aceea facem apel la jurisprudența Curții Constituţionale, care, prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.258 din 18 aprilie 2007, a statuat: ”Este evident că o faptă, adică o acţiune sau inacţiune, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, este gravă prin raportare chiar la obiectul încălcării. În reglementarea procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Constituţia nu se rezumă însă la acest înţeles căci, dacă ar fi aşa, expresia „fapte grave” nu ar avea sens.

Analizând distincţia cuprinsă în textul citat şi luând în considerare faptul că Legea fundamentală este un act juridic normativ, Curtea Constituţională constată că nu orice faptă de încălcare a prevederilor Constituţiei poate justifica suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, ci numai "faptele grave", cu înţelesul complex pe care această noţiune îl are în ştiinţa şi în practica dreptului. Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se apreciază în raport cu valoarea pe care o vatămă, precum şi cu urmările sale dăunătoare, produse sau potenţiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei şi, nu în ultimul rând, cu poziţia subiectivă a acestuia, cu scopul în care a săvârşit fapta.

Aplicând aceste criterii la faptele de încălcare a ordinii juridice constituţionale la care se referă art.95 alin.(1) din Legea fundamentală, Curtea reţine că pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele  României  ar  împiedica  funcţionarea  autorităţilor  publice,  ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare.”

În același aviz al CCR nr. 1 din 5 aprilie 2007, tot în privința definirii, aprecierii, gravității unei fapte a Președintelui, în speță legate de unele afirmații discriminatorii și xenofobe ale Președintelui, se găsește următoarea teză: ” Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza   datelor   şi   a   informaţiilor  care-i   vor   fi   prezentate   cu   ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.”.

Prin urmare, Curtea Constituțională completează de principiu definirea dată  sintagmei ”fapte grave”, cu acordarea liberului arbitru Parlamentului pentru a aprecia dacă anumite fapte ale Președintelui României se încadrează în sintagma: ”fapte grave”. Acordarea acestui liber arbitru nu este întâmplătoare. Ea se bazează pe următoarea teză fundamentală: neexercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului asupra Președintelui României și, eventual, faptul de a nu-l suspenda, atunci când este cazul, constituie un pericol mai mare pentru societate, pentru că poporul, oricâte fapte ar avea de imputat acestuia, fără suspendare, nu-l poate demite.

Analiza acțiunilor și declarațiilor politice ale Președintelui României din 2013 și 2014, pe care au făcut-o semnatarii prezentei, dovedește că ele au excedat cadrul limitelor ”libertăţii de exprimare a opiniilor politice”, așa cum este el prezentat în Decizia CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005.
Dintre numeroasele exemple, cu care poate fi ilustrată ”săvârşirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” de către Președintele României, așa cum este ea prezentată cu limpezime în jurisprudența Curții Constituționale și pe care am citat-o mai sus, am reținut următoarele acte de decizie notorii:

1. Președintele României a decis să-și asume și să acționeze în mod deschis, public și neechivoc în rolul de președinte de facto al Partidului Mișcarea Populară.

2. Președintele României a decis să-și asume și să acționeze în mod deschis, public și neechivoc rolul de susținător activ al candidaților succesivi la alegerile pentru Parlamentul European și la Președinția României ai PMP. Toate aceste acte de decizie s-au petrecut pe durata exercitării mandatului prezidențial.

Ca o circumstanță agravantă, la punerea în operă a actelor de decizie menționate, Președintele României a folosit componente aparținând logisticii Administrației Prezidențiale.

În Propunerea de suspendare a Parlamentului României, înaintată CCR pe data de 5 iulie 2012, se aflau înscrise următoarele:

”Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate. Președintele  a  săvârșit  acţiuni  politice concrete care l-au transformat în liderul de fapt al Partidului Democrat-Liberal.

Preşedintele Traian Băsescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca Prim- ministru, ci şi ca preşedinte al Partidului Democrat-Liberal. El a luat parte în mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, a discutat cu reprezentanţii săi liniile directoare ale politicii economice, sociale etc. În aceste condiţii, nici nu poate fi vorba despre imparţialitatea şi neutralitatea impusă Preşedintelui de art. 84 al Constituției. Atitudinea sa a fost una de flagrant partizanat politic prin participarea activă în viaţa internă a Partidului Democrat-Liberal...  Atacurile repetate, jignirile și denigrările aduse liderilor celorlalte partide, denotă lipsa de neutralitate vădită a Președintelui României şi o sfidare vadită a prevederilor art 8, art 80 alin (2), art 82 alin (2) și art 84. alin (1) din Constituție...
      
În ziua de 4 martie 2011, Președintele României a participat la Întâlnirea la vârf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil  Boc,  nu  a  fost  invitat.  Mai  mult,  pentru  deplasarea  Preşedintelui  în Finlanda s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea PPE era, în mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, care a susţinut următoarele: “Deplasarea a fost plătită din banii alocaţi prin bugetul de stat Administraţiei Prezidenţiale întrucât a fost o deplasare în interes naţional, şi nu una în interes privat".”

Concluziile CCR la aceste acuzații se află în Avizul Consultativ Nr.1 al CCR din 6 iulie 2012, din care cităm:

”În legătură cu aceste susţineri (cele de mai sus – n.n.), Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor CONFLICTE cu ceilalţi participanţi la viaţa politică....Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu NU şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

Astăzi, Președintele României se folosește de același ”modus operandi”, locul PDL fiind luat de PMP. De aceea, acuzațiile de principiu și faptice care i-au fost aduse în 2012 de către Parlament și care au fost împărtășite de 7,4 milioane de români sunt valabile și azi, așa cum sunt valabile și criticile de fond la adresa Președintelui înscrise de CCR în Avizul nr. 1 din 2012.

Privind retrospectiv din 2012 și până azi la acțiunile de notorietate ale Președintelui României și luând drept literă de lege modul în care CCR a definit sintagma ”fapte grave” în Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, coroborat cu teza CCR care a acordat Parlamentului liberul arbitru în aprecierea cazului în care anumite fapte concrete ale Președintelui României se încadrează în sintagma”fapte grave”, putem afirma că Președintele României a săvârşit fapte grave prin care a încalcat prevederile Constituţiei și poate fi suspendat în conformitate cu art. 95 alin.(1) din Constituție.

”Gravitatea unei fapte se apreciază în raport cu valoarea pe care o vatămă”, afirmă CCR în  Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007. Semnatarii prezentei constată că Președintele României a vătămat în formă continuată o valoare fundamentală a statului de drept, Constituția, mai exact, art. 80 (alin. 2) și art. 84, în care se face vorbire despre rolul de mediator al Președintelui, de imparțialitatea și neutralitatea sa. Prin urmare, încălcând o valoare fundamentală, faptele sale sunt cu adevărat grave în accepțiunea dată chiar de către CCR.

Împrejurarea că Președintele a încălcat Constituția și după Referendumul din 2012, în ciuda aprecierilor negative ale CRR la adresa sa prin Avizul nr. 1 din 2012, citate mai sus, și în ciuda și în disprețul votului masiv de demitere înregistrat la Referendumul din 2012, reprezintă încălcări ale Constituției în formă continuată, deci, o circumstanță agravantă. În aceste condiții sintagma ”fapte grave”, atașată acțiunilor Președintelui, are un plus de legitimitate.

Însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte.

Expunere de motive

1. Președintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară.

Art. 80
” (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

Art. 84
“(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”

Atitudinea sa a fost de flagrant partizanat politic prin participarea activă la viaţa internă și publică a Fundației Mișcarea Populară și a PMP, la acțiuni electorale în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. Chiar dacă nu a fost și nu este membru al PMP, Președintele României a declarat la postul de televiziune B1 că a fost inițiatorul Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică și care se află la baza înființării PMP. Inițierea unei fundații cu caracter politic este în flagrantă contradicție cu prevederile art. 84, Constituția României.

Împrejurarea de a fi semnat primul pe lista de susținători a candidatului PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu, și de fi făcut o adevărată campanie publicitară legată de acest gest politico-propagandistic este un partizanat politic flagrant, departe de a putea fi încadrat în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor.

A doua zi, după alegerea de către PMP a unui nou candidat al partidului la președinția României în persoana Elenei Udrea, Președintele României a invitat o delegație a acestui partid la sediul Administrației Prezidențiale. Declarațiile publice făcute presei de  participanți la întâlnirea de la Cotroceni au făcut dovada unei implicări partizane fățișe și semnificative a Președintelui României în campania electorală de promovare a candidatului PMP, Elena Udrea. Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.

Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției.

2. Intervenția directă și instituțională a domnului Traian Băsescu la Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker,  în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene.

Pe 30 august a.c., Președintele României, înainte de a pleca la Consiliul European, a declarat presei următoarele: ”În orice caz, este important ca România să obţină un portofoliu relevant, după ce a deţinut portofoliul Agriculturii să nu ne întoarcem iar la Multilingvism. Va fi și o sarcină a Guvernului, dar de care nu mă DEROBEZ (s.n.) nici eu, în cadrul neoficial, în discuţii cu preşedintele Jean-Claude Juncker.”

Derobarea are, conform DEX, semnificația de sustragere, eschivare. Prin urmare, Președintele României a considerat că problema negocierii portofoliului României la Comisia Europeană face parte dintre atribuțiile sale de care nu se ”derobează”. Nici Constituția și nici Legea 373 din 2013 nu conferă Președintelui României vreo atribuție cu privire la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene legat de portofoliul ce revine României, Guvernul fiind singura autoritate publică abilitată în acest sens. Președintele României nu a fost mandatat de Guvern să negocieze la Bruxelles portofoliul ce revine României.

Nici această acțiune a Președintelui nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea fiind un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României.
Criticile formulate ulterior de Guvern, prin intermediul Primului Ministru, la adresa intervenției Președintelui României pe lângă Președintele Comisiei Europene pe tema portofoliului ce revine României, constituie un argument suplimentar că Președintele României nu numai că nu a avut mandat din partea Guvernului, dar și-a depășit atribuțiile și a acționat în afara legislației în vigoare.

3. Președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică.

Din avizul nr. 1/2007 al CCR, am reținut convingerea Curții că raporturile instituţionale între participanţii la viaţa publică trebuie să se desfăşoare în forme civilizate, pentru a se asigura şi pe această cale promovarea valorilor supreme consacrate şi garantate prin art. 1 din Legea fundamentală și dezacordul Curţii Constituţionale față de formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei. Chiar dacă acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, ele nu sunt de natură să contribuie la consolidarea ordinii constituţionale, ci dimpotrivă. Se poate reţine un asemenea comportament în sarcina Președintelui României, Traian Băsescu, care rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile.

Perseverenţa domnului Traian Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine IREMEDIABILĂ a acestuia, însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte.

Cu argumentația de mai sus, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune suspendarea Președintelui României și convocarea Referendumului popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu demiterea Președintelui României.

Sursa:

http://www.mediafax.ro/politic/tariceanu-a-inceput-demersurile-pentru-suspendarea-lui-basescu-23-septembrie-votul-parlamentului-urmat-de-referendum-pe-2-noiembrie-reactiile-politicienilor-video-13226288
-----------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Presedintele Traian Basescu a spus, sambata seara, ca de zece ani este intr-o disputa cu sistemul, pe care Ion Iliescu l-a protejat si care l-a infrant pe Emil Constantinescu, adaugand ca el a reusit sa ingenuncheze acest sistem.

 Basescu a fost intrebat, sambata seara, la finalul vizitei de la Sannicolau Mare, cum comenteaza propunerea lui Calin Popescu Tariceanu privind o noua suspendare a sa din functie, seful statului evitand un raspuns direct.

Tariceanu face calendarul unei noi suspendari a lui Basescu: Referendum la 2 noiembrie (Video)

"De zece ani sunt intr-o disputa cu sistemul, pe care domnul Iliescu l-a protejat pentru ca asa a inteles el, un sistem care pe domnul presedinte Constantinescu l-a infrant, asa cum declara chiar el, sistem pe care eu zic ca l-am ingenuncheat. A fost o lupta cumplita, dar energia mi-am luat-o de la oameni si aici sunt multi oameni care au crezut in mine",
a spus presedintele Basescu.
Seful statului a ajuns la Sannicolau Mare sambata seara, in jurul orei 19.30, si a mers in centrul localitatii, unde au loc Zilele orasului, el dezvelind statuia unei personalitati locale - avocatul Nestor Oprean.

Basescu, baie de multime la Sannicolau-Mare si glumite cu sotia care merita o statuie

Seful statului a ajuns in localitatea din Timis cu elicopterul, care a aterizat pe terenul de sport, si a fost intampinat de primarul Danut Groza (PDL). In centrul orasului, Basescu a fost inconjurat rapid de sute de simpatizanti, care l-au aplaudat.

Dupa ce a participat la receptia oferita la Castelul Nako de catre primarul din Sannicolau Mare, Danut Groza (PDL), presedintele a mers la Teatrul de vara, unde au fost premiate cuplurile din oras care au implinit 50 de ani de casatorie.

Sursa:
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-iliescu-a-protejat-sistemul-constantinescu-a-fost-infrant-eu-am-ingenuncheat-sistemul-1320467
--------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 
La multi ani, Maria!
Ingerii sa-ti calauzeasca pasii,
iar Sfanta Fecioara sa-ti lumineze drumul in viata!
LA MULTI ANI, TUTUROR SARBATORITILOR!
 ---------------------------------------------
Naşterea Maicii Domnului (08 septembrie) 
sau Sfânta Maria Mică, ...
prima sărbătoare din anul nou bisericesc.
---------------------------------------------

Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor care vor să aibă copii.

Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.

Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Ioachim a zis către soţia sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil". Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicând: "Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la bătrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale".

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mică
----------------------------------------------------
Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca "Sfânta Maria Mică", marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbatoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.

Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi a celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.

În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi.

Biserici şi mănăstiri cu hramul Naşterii Maicii Domnului
-----------------------------------------------------
Multe biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică, printre care Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova şi Mănăstirea Christiana din Capitală, care păstrează ca al treilea hram acest praznic. Una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, care se află pe strada Trei Scaune, are şi ea ca hram Naşterea Maicii Domnului, alături de alte locaşuri de cult din Capitală.

În Arhiepiscopia Iaşilor, mâine îşi prăznuiesc hramul 82 de parohii şi cinci mănăstiri - Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău şi Dumbrăvele. În Iaşi, cel mai cunoscut locaş de cult închinat Naşterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari.

În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, luni va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din judeţul Galaţi.

De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflict, a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
--------------------------------------------------------------------
 
LA MULTI ANI, TUTUROR SARBATORITILOR!
Admin Romania megalitica
---------------------------------
----------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



In vara lui 1939, polonezii si-au vazut de viata lor fara a presimti invazia nazista ce avea sa urmeze - haosul, ocupatia, distrugerea si genocidul au urmat. Privind acum inapoi, polonezii probabil trebuiau sa renunte la orice, sa se mobilizeze si sa-si apere tara, pregatiti de un razboi total.


 Este posibil ca ucrainenii, in vara lui 2014, sa aiba o soarta similara? Ar trebui sa se mobilizeze imediat, si, odata cu ei, si cetatenii din centrul Europei, se intreaba Anne Applebaum, director al programului Tranzitii Globale la Institutul Legatum din Londra, intr-un editorial publicat de Dallas News.


 Unora, aceasta intrebare le poate parea stupida, naiva si apocaliptica, insa este vorba despre o teama pe care multi est-europeni o au in acest moment.

Presedintele Ucrainei: Rusia poate sa ocupe si Bucurestiul!

In ultima saptamana, scrie specialistul, trupele ruse, grupate sub steagul unui stat necunoscut pana acum, Novorosia, au marsaluit peste granita, in sud-estul Ucrainei. Academia rusa de Stiinte a anuntat ca va publica o istorie a Novorosiei toamna aceasta si ii traseaza radacinile pana la Ecaterina cea Mare.

Putin catre Barroso: Daca vreau, ajung la Kiev in doua saptamani!

Mai multe harti ale asa-zisei Novorosia circula la Moscova - unele includ Harkov si Dnipropetrovsk, orase aflate la sute de kilometri distanta de locul unde se duc luptele. Unii plaseaza Novorosia de-a lungul coastei Marii Negre, in asa fel incat leaga Rusia de peninsula Crimeea si de Transnistria, republica separatista a Moldovei. Chiar daca isi incepe existenta ca un stat nerecunoscut, de felul Abhaziei si Osetiei de Sud, "state" rupte de Rusia din teritoriul Georgiei, Novorosia se poate extinde in timp.

Soldatii rusi vor fi nevoiti mai intai sa creeze acest stat si, in cele din urma, Rusia va avea nevoie de tot mai multe trupe pentru a mentine acest teritoriu.

Gata razboiul din Ucraina? Porosenko spune ca s-a inteles cu Putin. Ce zice Kremlinul

Novorosia, continua expertul, nu va fi stabila mult timp, intrucat e locuita de ucraineni care isi doresc ramanerea in Ucraina. Si pentru aceasta problema este o solutie utilizata anterior - Alexander Dughin, ideologul nationalist ascultat de Putin, a spus, recent, ca "Ucraina trebuie curatata de idioti", dupa care a cerut un "genocid" pentru "rasa de bastarzi".

Novorosia va fi dificil de pastratm insa, daca va avea opozanti in Occident. Sunt analizate posibile solutii la aceasta problema. Vladimir Jirinovski, deputat si "nebunul Curtii", a spus la televiziunea rusa ca Rusia ar trebui sa utilizeze arsenalul nuclear pentru a bombarda Polonia si statele baltice, pentru a arata Occidentului cine are puterea in Europa.

"Nimic nu ameninta America, e departe. Dar tarile est-europene se vor plasa singure sub amenintarea anihilarii",
a spus acesta, in remarci calificate de Putin drept "nu politica oficiala", dar Jirinovsky "da mereu tonul la petrecere".

O persoana mult mai serioasa decat Jirinovski, analistul rus disident Andrei Piontkovski, a publicat un articol cam in aceeasi linie: Putin s-ar gandi la posibilitatea de a efectua lovituri nucleare limitate, probabil impotriva capitalelor baltice sau a unui oras polonez, pentru a dovedi ca NATO este o entitate golita de inteles, fara sens, care nu va indrazni sa riposteze.
In exercitiile militare din 2009 si 2013, armata rusa a simulat un atac nuclear impotriva Varsoviei.

Sa fie toate acestea delirul unor nebuni, se intreaba autoarea. Poate. Si poate ca Putin este prea slab ca sa faca asta si poate ca doar se foloseste de amenintare, poate ca oligarhii sai il vor opri. Dar si Mein Kampf parea o isterie pentru germani si vestici in 1939. Ordinele lui Stalin de a lichida clase si grupuri sociale intregi din URSS ar fi parut la fel de nebunesti la momentul respectiv, daca ar fi fost auzite in afara tarii.

Stalin si-a dus la indeplinire planurile nu pentru ca era nebun, ci pentru ca nu avea cine sa il opreasca. In acest moment, nimeni nu e capabil sa il opreasca pe Putin. Asadar, se intreaba autoarea, e o isterie sa te pregatesti pentru razboiul total?


Sursa:
http://www.ziare.com/vladimir-putin/presedinte-rusia/e-o-isterie-sa-te-pregatesti-pentru-un-razboi-total-cu-rusia-1320424?

Click here:
Is it hysterical to prepare for all-out war with Russia?
------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Presedintele in exercitiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a spus succesorului sau Donald Tusk, in prezent prim-ministru al Poloniei, ca se va confrunta cu trei mari provocari.

Acestea sunt stagnarea economiei din zona euro, criza din Ucraina, pe care a descris-o ca fiind cea mai mare amenintare la securitatea continentala de la Razboiul Rece incoace, si riscul ca Marea Britanie sa iasa din Uniunea Europeana.

Problemele sunt legate intre ele, sustine editorialistul financiar Hugo Dixon, intr-un articol publicat de Reuters in editie electronica.

Situatia din Ucraina

Presedintele rus Vladimir Putin le-a cerut miercuri separatistilor sa opreasca varsarea de sange din estul Ucrainei, dupa ce un asa-zis armistitiu invaluit de confuzie a fost discutat, miercuri dimineata, intre liderul de la Moscova si presedintele ucrainean Petro Porosenko.

Rasturnare spectaculoasa in Ucraina: Putin, apel la separatisti si plan de actiune scris de mana

De asemenea, Putin a mai precizat ca este necesar ca Guvernul de la Kiev sa retraga fortele armate din estul separatist. In plus, presedintele Rusiei a trasat un plan in sapte puncte pentru stabilizarea situatiei din Ucraina.

Gata razboiul din Ucraina? Porosenko spune ca s-a inteles cu Putin. Ce zice Kremlinul

Declaratiile presedintelui rus vin dupa o zi plina de confuzie in ceea ce priveste criza din Ucraina. Armistitiul anuntat initial de catre presedintele Ucrainei a fost invaluit de mister, intrucat partile conflictului au reusit sa aduca mai multe retractari si reformulari anuntului initial de incetare a focului.

In plus, o astfel de incetare a focului a mai existat recent in Ucraina, ea fiind incalcata de catre separatistii prorusi.

Numerosi analisti internationali sustin ca armistitiul nu ar duce decat la un "conflict inghetat", situatie care satisface idealurile expansioniste ale lui Putin, care poate controla astfel estul Ucrainei.

Razboi sau pace in Ucraina? Armistitiu inconjurat de mister si retractari

Armistitiu incalcat in Ucraina: Bombardamente ale armatei in Slaviansk

Slabiciunea zonei euro este unul dintre motivele pentru care UE are retineri in a actiona impotriva Rusiei. Cresterea PIB-ului, deja anemica, s-a oprit in al doilea trimestru al acestui an. Rata inflatiei a ajuns la 0,3%, in vreme ce rata somajului este blocata la 11,5%.



Sanctiunile impotriva Rusiei sufoca Europa de Est - Banca Mondiala

Cu Italia in a treia recesiune in ultimii ani si Germania si Franta cu economia in scadere, aceasta nu mai este o criza care poate fi numita "little PIGS" (micii porci) - Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania. Ar fi mai bine sa folosim un nou acronim, "FIG" (Franta, Italia, Germania), pentru a descrie agonia prin care trec cele trei mari puteri, subliniaza analistul.

Dezastru in Europa cauzat de atitudinea economica a Rusiei?

Zona euro nu ar putea suporta inca un soc. Asta explica de ce UE are o atitudine atat de moale in ceea ce priveste aplicarea de sanctiuni impotriva Rusiei, continua Dixon, in ciuda evolutiilor care au ajuns acum sa fie efectiv o invazie in Ucraina.

Masuri care ar zdruncina Moscova in adevaratul sens al cuvantului - cum ar fi taierea Rusiei de la sistemul financiar global sau aplicarea unui embargo asupra livrarilor de gaze - ar lovi, de asemenea, si in Europa.
Sanctiunile asupra Moscovei, ecou in Europa

Chiar si sanctiunile minore care au fost impuse pana acum au avut un efect surprinzator de mare asupra economiei Uniunii Europene, pe langa cea a Rusiei, pentru ca au zadarnicit increderea pe care cele doua o aveau una in alta, in opinia editorialistului Reuters.

Intre timp, slaba economie a zonei euro creste riscul ca Marea Britanie sa renunte la apartenenta europeana. David Cameron intentioneaza sa organizeze un referendum pana la sfarsitul lui 2017, daca va fi reales prim-ministru anul viitor. Daca zona euro se va impotmoli atunci in recesiune, euroscepticilor le va fi mult mai usor sa sustina ca Marea Britanie "este incatusata de un cadavru si ar trebui sa se elibereze".

Germania: Iesirea Marii Britanii din UE este inimaginabila, inacceptabila

Daca Regatul Unit renunta la UE, puterea Europei de a-i tine piept Moscovei va fi mult diminuata. Marea Britanie si Franta sunt cele mai mari puteri militare din Uniunea Europeana. Cea dintai este, de asemenea, activa in ceea ce priveste diplomatia. In urma iesirii Marii Britanii din UE, sustine expertul, Europa ar fi si mai dominata de predilectiile non-interventioniste ale Germaniei.

Iesirea Marii Britanii din UE ar submina politica externa europeana in doua feluri, considera Hugo Dixon. In primul rand, ar fi chiar mai greu de coordonat o pozitie comuna daca premierul britanic nu ar mai sta la masa cu omologii sai europeni. In al doilea rand, ar transmite un semnal puternic atat prietenilor, cat si potentialilor dusmani, ca Europa se fragmenteaza. Asta ar insemna, subliniaza analistul, ca vocea europeana ar fi luata si mai putin in serios.

Conflictul din Ucraina imparte Europa: Slovacia nu sustine sanctiunile contra Rusiei

Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a dezvaluit recent ce trebuie facut pentru resuscitarea zonei euro: o politica monetara mai destinsa si mai putina austeritate fiscala. Nu este clar daca acesta vrea sa treaca la fapte cu aceeasi rapiditate cu care a rostit cuvintele, insa nu avem timp de pierdut, avertizeaza specialistul, care recomanda ca BCE sa lanseze un program de relaxare fiscala.

Premierul ceh, atacat pentru ca se impotriveste sanctiunilor pentru Rusia - Si-a uitat istoria

"UE trebuie sa inteleaga ca exista o limita a masurilor de combatere a agresiunii Rusiei in Ucraina, dar, in acelasi timp, este timpul sa realizeze ca trebuie sa faca Rusia sa sufere prin sanctiuni. Asta inseamna sa fie dispusa sa suporte o lovitura economica pe propria piele. Altfel, Vladimir Putin ar putea trage concluzia ca poate agresa tari din interiorul Uniunii Europene. UE are vremuri dure in fata sa", conchide Hugo Dixon.

Sursa:
http://www.ziare.com/europa/uniunea-europeana/vin-vremuri-grele-pentru-ue-cu-o-economie-la-pamant-si-o-rusie-dura-solutia-salvatoare-1319671?
-----------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Victor Ponta, în postura de candidat oficial pentru Președinția României, a stabilit linia de acțiune pentru Cotroceni. Important pentru liderul PSD este economia, pentru că, dincolo de orice bătălie politică, rezultatele asupra vieții românilor sunt cele ce contează. Ținta lui Victor Ponta este o schimbare până la capăt, pentru că doar așa România se va dezvolta.
 
The Washington Post  a scris în termeni laudativi despre modul în care premierul Victor Ponta și-a lansat campania pentru Președinția României. Liderul PSD, care este prim-ministru din mai 2012, va fi un candidat de prim – rang la alegerile prezidențiale din noiembrie, în temeiul motivației șefului Guvernului de a crea o țară mai bună decât cea pe care o lasă predecesorul său, Traian Băsescu, conform The Washington Post.

Victor Ponta are încrederea că îl va succede pe Traian Băsescu, care se va retrage după un deceniu în care a băgat România cu un picior în groapă. Însă strategia pe care Ponta o vrea pentru România este foarte diferită de cea a lui Băsescu. Prioritar pentru liderul Guvernului este de a crește economia și de a crea noi locuri de muncă, în opoziție cu poziția luată de Băsescu în calitate de lider al României, ce a fost un deschizător de pârghii favorabile clanurilor interlope din țară.

 

Citeşte şi: Băsescu şi locurile de muncă pentru tineri – Europa îl contrazice pe preşedinte


Și meritul lui Victor Ponta pentru toate realizările obținute în calitate de Prim-ministru al României a fost salutat de partenerii americani. De la trei ani de la momentul adoptării, la Washington D.C., a „Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii”, relația bilaterală România –SUA a cunoscut progrese semnificative, care au dus la un nivel de cooperare fără precedent între cele două părți.

Mai mult, în decursul ultimului an, evoluții notabile au fost înregistrate pe dimensiunea economică și în planul politico – miliatar între țara nostră și partenerii americani, ca urmare a angajamentului comun pentru extinderea Parteneriatului Strategic.

 

Citeşte şi:  Cum minte Băsescu când face campanie electorală


Astfel, Victor Ponta, în postura de candidat oficial pentru Președinția României, a stabilit linia de acțiune pentru Cotroceni. Important pentru liderul PSD este economia, pentru că, dincolo de orice bătălie politică, rezultatele asupra vieții românilor sunt cele ce contează. Ținta lui Victor Ponta este o schimbare până la capăt, pentru că doar așa România se va dezvolta și nu va mai rămâne blocată prin măsurile de austeritate luate de unii politicieni în cei 10 ani de conducere.
Deși Guvernul Ponta a reușit să redreseze economia, în 2013 -  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, veniturile românilor sunt încă prea mici, iar diferențele de dezvoltate sunt încă prea mari. Drept pentru care, țintele viziunii economice ale lui Victor Ponta sunt următoarele.

România poate deveni „Economia de top a Europei de Est”, dacă nivelul economic va crește în mod continuu, iar austeritatea va fi exclusă, „Centrul industrial est – european”, dacă ritmul creșterii industriale este menținut la  9-10%, așa cum este și în prezent,  „Grânarul” Europei, dacă agricultura va fi susțintă exact cum a fost în ultimii doi ani, „Hub tehnologic în Europa Centrală și de Est”, folosind ca beneficiu competitiv industria IT, dar și celelalte zone industriale majore( auto, comunicații, industria alimentară), „Lider regional în energie” - țara noastră poate atinge independența energetică în 5 ani și deveni exportator net, respectiv România poate intra în „Zona Euro în următorii 5 ani”, ce poate simplifica mult traiul românilor care s-au integrat în economia europeană.

Citeşte şi: VICTOR PONTA CANDIDAT. Ponta – discurs despre viitor


Totodată, obiectivul viitorului mandat la Palatul Cotroceni al lui Victor Ponta este „ A doua unire a românilor”. La aproape 100 de ani de când românii reușeau să șteargă frontierele statale dintre ei și să se regăsească într-o singură țară, Victor Ponta urmărește să realizeze „cea de-a doua Unire”, în care românii să nu mai fie dezbinați, împărțiți în grupuri care nu numai că nu colaborează unele cu altele, dar de cele mai multe ori ajung să se urască și să se confrunte.

Prezidențiabilul Victor Ponta intenționează ștergerea frontierelor din România, dintre stânga și dreapta, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului și cei care se descurcă singuri, dintre cei performanți și cei mai puțin performanți, pentru că doar uniți putem merge înainte!. „Pe 16 noiembrie, Băsescu e șomer! Noi avem de lucru. Haideți să facem o Unire a tuturor românilor. Haideți să facem Schimbarea până la capăt.”, a declarat Victor Ponta, la începutul campaniei pentru Palatul Cotroceni.
 
- See more at: http://www.obiectiv.info/campania-lui-ponta-are-impact-pozitiv-in-presa-americana_54283.html#sthash.BaQkoP2N.dpuf
------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

.



Liderii europeni se tem că eventuala declarare a independenţei Scoţiei ar spori riscul de contagiune în alte state ale Uniunii Europene.

Temerile apar în condiţiile în care pe 18 septembrie va fi organizat un referendum în rândul electoratului scoţian, pe tema apartenenței la Regatul Unit.

În urmă cu câteva zile, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze sondajele de opinie legate de apartenenţa Scoţiei la Regatul Unit, precizând că este vorba despre o "afacere internă". 
 
Scoției i-ar fi aproape imposibil să adere la UE

Totuşi, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, declara în luna februarie că ar fi "extrem de dificil, dacă nu imposibil" pentru o Scoţie independentă să adere la Uniunea Europeană.

"Ar fi foarte dificil de obţinut acordul tuturor celorlalte ţări membre UE, pentru a accepta o nouă ţară care ar proveni dintr-un stat membru", spunea atunci Barroso.

El a dat ca exemplu Spania, care se confruntă cu revendicări secesioniste şi refuză să recunoască independenţa Kosovo. "Este într-un fel o situaţie similară, întrucât este vorba despre o ţară nouă", adăuga şeful executivului comunitar de la acea vreme.

"Un nou stat independent ar deveni, din momentul declarării independenţei sale, un stat exterior pentru Uniunea Europeană", a declarat în 2013 și preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, intervievat în legătură cu situaţia Cataloniei. 
 

Vezi și:  Scoția independentă: Unioniștii câștigă teren cu o săptămână înaintea votului

 
În această săptămână, ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat că ar prefera "să îşi imagineze că Marea Britanie rămâne unită", transmite jurnalul.ro.

Un sondaj de opinie realizat de institutul Survation şi dat publicităţii sâmbătă, cu cinci zile înaintea referendumului, arăta că 54% dintre scoţieni ar vota pentru rămânerea Scoţiei în interiorul Regatului Unit, în timp ce 46% s-ar pronunţa pentru independenţă.
 
Sursa: http://www.dcnews.ro/independen-a-sco-ia-referendum-18-septembrie-liderii-europeni-se-tem-de-precedentul-pe-care-l-ar-putea-reprezenta-sco-ia_453517.html#sthash.SEtuXxly.dpuf
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------


Afaceri mafiote… pe buzunarul romanilor! Mafia accidentelor „aranjate“. Ghidul fraudelor… in asigurarile auto
 
*** ★★ ***
*******
 
„Cascadorii“ scot banii asiguratorilor / Mafia accidentelor „aranjate“
Autor: Cristi Aioanei
2007-03-05 - Sectiunea Prima pagina
 
Accidente „aranjate”, incendii provocate intentionat, daune majorate sau modificate dupa incident si, mai nou, amenintari pentru recunoasterea vinovatiei, reprezinta cele mai frecvente stratageme incercate de bacauani pentru a insela societatile de asigurari si a incasa cat mai multi bani de pe urma politelor incheiate. Eroul principal este „cascadorul“, care primeste intre 1000 si 2000 de euro pentru o asemenea isprava.
 
Cercul vicios al aranjamentelor
---------------------------------------------------------------------- 
De obicei, la savarsirea unor astfel de ilegalitati, participa tot felul de „binevoitori“, ba chiar au existat si cazuri cand au fost implicati chiar si politisti. Una dintre cele mai frecvente metode de a pacali o firma de asigurari este, potrivit spuselor lui Gheorghi Carlan, directorul sucursalei bacauane a unei cunoscute societati de asigurari, incheierea unei polite de asigurare abia dupa ce masina a fost implicata intr-un accident. Tot el a declarat ca o alta metoda de fraudare a asiguratorilor o reprezinta autoincendierea unor unitati de productie sau de comert.
 
„Va pot spune ca fraudarea asigurarilor este o pecingine care nu va fi eradicata niciodata. Acest lucru este arhicunoscut pe piata asigurarilor si se incearca pe cat posibil limitarea acestor cazuri. Avem dosare de dauna unde am cerut parerea unor experti competenti, care au descoperit tentativa de fraudare si in mod firesc am sistat imediat platile.
 
Cele mai recente exemple care imi vin in minte sunt un autovehicul de provenienta straina incendiat pe un drum comunal si unde propietarul ne-a cerut sa-i despagubim in totalitate autovehiculul.
 
 Simtind ca ceva nu este in regula am demarat o ancheta, la care au participat lucratori de-ai nostri, coordonati de un expert auto. Plecand de la modul de propagare a focului s-a putut constata ca incendiul a fost provocat intentionat. Pus in fata probelor, propietarul a renuntat la despagubirile solicitate.
 
Mai avem probleme cu cei care isi declara masinile furate in strainatate si de unde informatiile ne parvin foarte greu si trunchiate. Dar avem solutii pentru astfel de cazuri, mergand chiar pana la angajarea unor detectivi pentru aflarea adevarului“, a marturisit Gheorghi Carlan.
 
Reteaua scenaristilor de accidente
--------------------------------------------------------------------------
Exista pe piata auto ceea ce specialistii numesc „aranjori de accidente”. Adevaratele retele opereaza dupa scenarii bine structurate si nu se multumesc doar cu inscenarea accidentelor, ci chiar le produc!
 
Un accident „regizat” are elemente tipice: intotdeauna masina implicata este una de lux sau un microbuz si are o valoare mare (atat valoarea asigurata, cat si valoarea declarata in polita). Autovehiculul provine din tara sau din strainatate si, de obicei, a fost implicat intr-un eveniment rutier. in fapt, masina este putin „cosmetizata”.
 
Accidentul are loc in afara orasului, in camp deschis (pentru evitarea martorilor care ar putea vedea, fie si de la distanta) si niciodata nu exista victime in urma coliziunii.
 
Accidentul are loc suprinzator de simplu: Exista o persoana careia i se spune „Cascadorul”. Acesta se urca la volan, isi fixeaza foarte bine centura de siguranta si isi da scaunul mult in spate. Evenimentul are loc pe o sosea neteda „ca-n palma”, conducatorul auto pierde controlul volanului si se tamponeaza de un copac, cap de pod sau de o borna kilometrica.
 
Ca o regula, intr-un astfel de caz, exista trei personaje principale: proprietarul, avocatul si „cascadorul”. Personajele secundare pot fi brokerul (agentul care incheie asigurarea) si politistul care constata accidentul. Niciodata proprietarul nu este acelasi cu soferul care comite accidentul.
 
 „Cascadorul“ primeste intre 1000 si 2000 de euro pentru aceasta isprava.

Potrivit directorului Gheorghi Carlan, in astfel de cazuri avaria este 70-80 la suta, ceea ce impune o dauna totala. „Asa se face ca masina implicata, care pe piata nu valoreaza mai mult de 7.000 de euro, sa fie despagubita la valoarea asigurata, de peste 15.000 de euro. Avem ceva cazuri de acest gen pe care le investigam si speram sa descoperim aceasta retea”, declara Carlan.
 
Societatile de asigurari s-au mai confruntat si cu alte „gaselnite“: masina avariata e reparata la un service de mana a doua aflat „intre blocuri“, iar facturarea pieselor se face la preturi de trei-cinci ori mai mari decat cele originale.
 
Nu avem o cultura a asigurarilor
-------------------------------------------------------------------------
Gheorghi Carlan spune ca este aproape imposibil ca sa impiedici fraudele in asigurarile auto. „Daca omul vrea sa insceneze un accident, poate sa o faca foarte simplu, pentru ca e greu sa verifici, mai ales cand complicii sunt cei care ar trebuie sa preintampine astfel de cazuri“, a conchis Carlan.
 
Gheorghe Oprea, directorul unei alte societati de profil este de parere ca principala cauza in fraudarea asigurarilor o constituie faptul ca la noi nu exista inca o cultura a asigurarilor. „Asteptam ca, odata cu intrarea in UE, sa se respecte si la noi normele care functioneaza peste tot, in aceasta ramura“, a precizat Oprea. Cea mai utila norma, dupa parerea lui, care trebuie introdusa este bazata pe deja discutatul sistem „bonus-malus”.
 
Aceasta inseamna ca toate firmele de asigurari trebuie sa aiba o evidenta a tuturor asiguratilor. Mai precis, unui conducator auto care a avut intr-un an foarte multe accidente, in anul urmator, firma asiguratoare poate sa-i majoreze cu pana la 50% polita sau chiar sa-i refuze asigurarea. Sistemul „bonus - malus“ se aplica si celor care in cursul unui an nu s-au facut vinovati de niciun accident, acestia putand primi un bonus din partea firmei de asigurare. ...
 
--------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Ghidul fraudelor in asigurarile auto

de     BaniiNostri.ro
Vineri, 2 februarie 2007, 0:00

In afara de gainariile amatorilor, in Romania exista retele "profesioniste" care opereaza pentru incasarea sumelor din asigurare.

Accidente "aranjate", provocate intentionat, daune majorate dupa incident si, mai nou, amenintarile pentru recunoasterea vinovatiei sunt cele mai frecvente stratageme incercate de soferi pentru a insela societatile de asigurari si a incasa cat mai multi bani de pe urma politelor incheiate.

O gaselnita de 2.000-3.000 de lei
------------------------------------------------------
In aceasta categorie se incadreaza masinile usor avariate in urma unor la fel de banale tamponari. "Placa" servita de sofer politistului este, de regula: "Am dat cu spatele si l-am lovit pe celalalt" sau "am gasit-o lovita in parcare".

"Gainaria" apare cand, singur sau cu ajutorul unui prieten, soferul mai tamponeaza masina pentru ca avaria sa fie mai mare si, implicit, si despagubirile societatii. Sau "prietenul" recunoaste ca l-a lovit.

"Are loc inversarea vinovatiei: autoturismul cel mai ieftin este «vinovat», iar autoturismul cu reparatia mai scumpa se rezolva pe asigurarea RCA", ne-a declarat Alina Nastase, Departamentul comunicare-relatii publice Omniasig.

Ultima "inventie": masina avariata este tractata, "intamplator" cablul de remorcare se desprinde si masina se loveste de... un zid, copac etc. Societatea s-a confruntat si cu alte scenarii: masina avariata e reparata la un service aflat "intre blocuri" si facturarea pieselor se face la preturi de trei-cinci ori mai mari decat cele originale.

In plus, se efectueaza alte reparatii/revizii (care nu au legatura cu asigurarea) cu diferenta de bani. Alta situatie: masina e avariata intentionat, despagubirea este mai mare decat valoarea masinii pe piata, sau autoturismul avariat este prezentat la mai multe societati de asigurare si, bineinteles, accidentul este declarat de mai multe ori la politie.

De asemenea, asigurarea Casco pentru autoturisme se incheie pentru masini care au fost deja avariate pe dedesubt sau la motor, pe unde inspectia de risc nu face verificari. Nu in ultimul rand, accidentul se declara la o alta data si in alte conditii (care sa se incadreze in despagubirea Casco), de obicei la autoaccidentari minore. Si lista ramane deschisa...

Asemenea "accidente" sunt despagubite cu sume mici, de ordinul zecilor de milioane (in medie 2.000-3.000 de lei). Cei pusi pe castig refuza repararea masinii sub diferite pretexte si cer societatilor despagubirile banesti. Unele situatii starnesc rasul, clientii invoca traume psihice si nu mai vor sa isi repare masina. Dar vor urgent banii din asigurare!

Reteaua "aranjorilor" de accidente
----------------------------------------------------
Adevaratele retele opereaza dupa scenarii bine structurate si nu se multumesc doar cu inscenarea accidentelor, ci chiar le produc! Exista pe piata auto ceea ce specialistii numesc "aranjori de accidente". Un accident "aranjat" are elemente identice: intotdeauna masina implicata este una de lux, are valoare mare (atat valoarea asigurata, cat si valoarea declarata in polita).

Autovehiculul provine din tara sau din strainatate si, de regula, a fost implicat intr-un eveniment rutier. In fapt, masina este putin "cosmetizata". Accidentul are loc in afara orasului, intr-un camp deschis (pentru evitarea martorilor care ar putea vedea fie si de la distanta) si niciodata nu exista victime in urma coliziunii.

Accidentul are loc stupid de simplu: pe o sosea neteda "ca-n palma", soferul pierde controlul volanului si se tamponeaza de un copac sau de o borna kilometrica. Regula: intr-un astfel de caz, exista trei personaje principale: proprietarul, avocatul si soferul. Personajele secundare pot fi: brokerul (agentul care incheie asigurarea) si, foarte rar, politistul care constata accidentul.

Alta regula: niciodata proprietarul nu este acelasi cu soferul care comite accidentul. Portretul proprietarului este parca scos din peliculele cu musculosul Van Damme, in timp ce soferul vinovat este o domnisoara plapanda, fara "pata", care se grabeste sa isi recunoasca greseala.

Daca reprezentantul societatii de asigurari se intereseaza in amanunt despre accident, proprietarul incepe scandalul si ameninta cu instanta.

Sursa:
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1121940-ghidul-fraudelor-asigurarile-auto.htm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------


 
Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR pleacă săptămâna viitoare la Bruxelles pentru următoarea evaluare a acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor, potrivit programului.
 

"Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc",
au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
 
 Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni, negocierile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie.
 
Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.
 
Guvernul României va fi reprezentat, potrivit programului actual, la nivel de miniştri, dar nu este exclus ca la ultimele discuţii, din 19 septembrie, să participe şi premierul Victor Ponta, au menţionat sursele.
 
Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.
 
Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu  5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.
 
Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printre care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
 
În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.
 
O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
 
Autorităţile române intenţionează să amâne cu doi ani calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, negociat în cadrul acordului cu FM, CE şi BM.
 
Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

"Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie",
a afirmat şeful Executivului.
 
Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.
 
Misiunea comună a arătat în acele discuţii că planurile autorităţilor sunt nerealiste, mai ales din perspectiva execuţiei bugetare de până atunci, dar şi în ceea ce priveşte bugetul pentru 2015, când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.
 
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, declara ulterior că proiectul de buget pentru 2015 nici nu va putea fi eleborat până spre sfârşitul anului, atunci când se vor cunoaşte mai bine mai mulţi indicatori macroeconomici.
 
Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX apreciază că există un mare risc ca acordul cu FMI să fie rupt dacă Executivul va pune în aplicarea toate promisiunile electorale, inclusiv majorări de pensii şi salarii.
 
---------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 

Despre cine este și ce vrea FMI.
(FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL).

1.      Prezentare generală.

            Este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al Conferinței Monetare și Financiare Internaționale de la Bretton Woods, când a fost adoptat statutul său (22 iulie 1944) și a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945. Și-a început activitatea la 1 martie 1947, iar sediul său este la Washington. Prin întemeierea FMI s-a urmărit lichidarea asociațiilor valutare de felul asociației zonei lirei sterline în vederea întăririi poziției dolarului SUA, finanțare a statelor membre cu balanțe de plăți deficitare și accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară. Elementele sale constitutive s-au desprins din planurile White şi Keynes, fiind un rezultat al unui compromis anglo-american, cu predominare americană[1].

            Obiectivele FMI sunt:
a.       Acordarea de credite statelor membre în caz de deficit al balanțelor de plăți;
b.      Să contribuiască și să mențină niveluri ridicate de utilizare a resurselor de muncă și ale venitului real și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor țărilor membre;
c.       Promovarea expansiunii și creșterea armonioasă a comerțului internațional.

Urmărid obiectivele FMI, aceasta mai îndeplinește și 3 funcții:
       I.            Funcția financiar- prin mobilizarea de resurse financiare pentru a veni în sprijinul țărilor membre în echilibrarea balanțelor de plăți şi promovarea unor politici de schimb valutar stabile;
    II.            Funcția de reglementare- prin formularea unor obiective cu privire la politicile valutar financiare, efectuarea plăților și utilizarea resurselor;
 III.            Funcția reventiv- prin asistență tehnică acordată pentru a sprijini utilizarea resurselor productive și creșterea economică[2].
Mecanismele și politicile pe care le-a pus în practică FMI, au fost orientate în direcția realizării obiectivelor prezentate. Totalitatea regulilor de comportamente și de ordine obligatorii pe care FMI a impus-o membrilor săi în relațiile lor monetare s-a prezentat sub forma unui cod de bună conduită care a avut scopul de a evita crizele și conflictele între state.
Statutul precizează că resursele au un scop temporar, deoarece acordarea preventivă de credite pe termene medii sau lungi încurajează menținerea de politici nefaste astfel, Fondul Monetar Internaţional are în componenţa sa 188 de state[3].

2.      Criza economică actuală și FMI

Înaintea de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internațional avea operațiuni neînsemnate și se vorbea chiar despre desființarea instituției. Până la izbucnirea crizei, Fondul acorda credite numai țărilor din lumea a treia. Țările care cotizau cereau reducerea bugetului acestuia și unele dintre aceste țări constestau rolul Fondului. Criza actuală a schimbat această gândire și multe dintre țări revin la FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. În prezent, această organizație are programe de finanțare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate  din lume. Rând pe rând, țările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul FMI[4].

Doar în Europa, instituția a acordat credite în valoare 140 miliarde de euro. Condițiile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care aceasta le-a împrumutat. Responsabil de această schimbare este Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI.

Europenii au protestat față de măsurile de austeritate și au acuzat FMI că este cea care le impune aceste schimbări atât de drastice neluând în considerare şi nivelul de trai pe care aceştia îl au. Băncile, în timpul crizei, au început să acorde tot mai greu credite, iar guvernele se confruntă cu o lipsă tot mai acută de finanțare, iar FMI și-a dublat fondul destinat împrumuturilor, a relaxat condițiile de creditare și a făcut mai multe scheme de finanțare pentru a ajuta statele să facă față efectelor crizei[5]. Dacă în condiții normale Fondul Monetar Internaţional permite unei țări să se împrumute cu până 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon, de exemplu: Grecia: 3.212%, Irlanda: 2.322%, România: 1.111%[6].

            Câștigurile fondului au început să crească, de la împrumuturile cu dobândă 0 acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia, instituția dă bani acum cu dobândă mult mai mică decât cele întâlnite pe piețele de capital. Dobânzile variază în funcție de fiecare stat. Fiecare tranşă de credit vine cu o dobândă diferită în fucție de cursul de schimb în acel moment al monedei FMI (Drepturi Speciale de Tragere- un coș de valute alcătuiut din dolarul American, euro, lira sterlină și venul japonez) și de piețele concurenţiale. În general, dobânzile rămân secrete.

            Condițiile impuse de finanțatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile țărilor pe care le-a finanțat și au dictat ritmul și prioritatea reformelor aplicate de aceasta. Atunci când împrumută un stat, economiștii Fondului stabilesc, împreună cu Guvernatorul din respectiva țară, țintele care trebuie atinse pentru eliberarea tranșelor[7].

Pentru a atinge aceste ținte, precum cele privind deficitul de buget, cele legate de arierate sau rezultatele companiilor de stat, guvernanții au introdus  uneori măsuri dure, unele la propunerea Fondului, altele pentru că pur și simplu nu aveau altă strategie. În timp ce criza devine tot mai acută, în statele care s-au împrumutat, țintele au fost tot mai greu de atins. Astfel, statele au apelat la măsuri de austeritate care au dus mai degrabă la încetinirea creșterii economiei decât la relansare.

            În 2011, capacitatea de creditare a Fondului este de 234 miliarde de dolari. În următorii ani, aceasta va crește până la 450 miliarde de dolari, ca rezultat de a majora aceste fonduri la 750 miliarde de dolari. În plus, Fondul deține și rezerve de aur de aproximație 3140 tone. În general, ţările sărace sunt predispuse la corupţie, astfel FMI intervenind cu măsuri mult mai drastice pentru a salva ţara respectivă. Ţările precum Italia, Japonia, Taiwan, China nu au fost campioane ale anticorupţiei, însă economic s-au descurcat destul de bine[8].

FMI sau Comisia Europeană are în vedere toate ţările în care corupţia a evoluat mult sau doreşte să evolueze stopând corupţia în domeniul public. Criza economică actuală a acentuat corupţia, oamenii văzând prin corupţie un mod mai uşor de a obţine anumite lucruri.

De la declanşarea crizei financiare internaţionale, băncile centrale din ţările bogate, în special cea din SUA şi Banca Centrală Europeană s-au angajat în politici costisitoare costând în achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor de politică monetară pentru a ajuta lichidităţile pe piaţa şi pentru a evita blocarea creditării.

3.      România și FMI

Directorul Departamentului Europa, care coordonează Biroul Regional pentru România şi Bulgaria fiind domnul Reza Moghadam. România a semnat un acord de stand-by cu FMI în octombrie 2009 și încheiat cu “success” în martie 2011, stabilizând economia României după părerea oficialilor FMI. Fără să-și atribuie în mod abuziv acest drept, finanțatorii de la Washington spun că cele aproape 15 miliarde de euro au stabilizat cursul și au asigurat finanțarea confortabilă a deficitului bugetar, într-un moment în care accesul României pe piețele de capital era deficil.

Inițial, când guvernanții negau intrarea României în recesiune, acordul era catalogat ca unul preentiv, așa cum este actualul, încheiat în aprilie ca o  “centură de siguranță”. Ulterior, banii au finanţat preventiv deficitul bugetar, “mâncat” – în cea mai mare parte – de salariile din sistemul public şi de pensii care aveau cele mai ridicate ponderi în cheltuielile bugetare. Guvernanţii şi FMI nu au fost niciodată de acord cu ideea că banii de la Fond au plătit factura socială. Dar, indirect, asta s-a întâmplat. Dobânda medie la care au fost livrate tranşele a fost de 3,5% pe an. Dacă s-ar fi împrumutat pe pieţele externe, România ar fi plătit o dobândă de aproape trei ori mai mare în 2009[9]. Pe piaţa internă, aceasta depăşea 10% pe an, la creditele în lei, cu scadenţe între şase luni şi un an. Tot la primele negocieri se spunea că unul dintre obiectivele principale ale acordului este reluarea creditării, prin reducerea rezervelor minime în valută constituite de bănci.

În ciuda eforturilor BNR, băncile au rămas reticente în a finanţa investiţiile private, preferând să dea bani statului, la dobânzi care le-au permis să-şi menţină business-ul pe o piaţă lovită de avalanşa creditelor neperformante. În mod real, mai mult de jumătate din creditul total de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au finanţat deficitul bugetar. În cei patru ani de acord, Guvernul a luat măsuri suficient de dure încât finanţatorii externi să se declare mulţumiţi. Iar la discuţiile premergătoare actualei înţelegeri, de tip „preventiv”, FMI trebuie să declare că România nu mai este un „pacient în stare gravă”, ci unul „aproape vindecat”[10].

            Fondul Monetar Internațional trebuie să facă față situațiilor de criză, nu numai celor care se petrec doar în anumite state membre în mod particular, precum și celor care reprezintă o amenințare pentru sistemul monetar internațional[11].

Echipele FMI şi Comisiei Europene au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie 2013, pentru a purta diverse discuţii referitoare la cea de-a şaptea, dar în acelaşi timp şiultima evaluare de către FMI şi ultima evaluare a Comisiei Europene a programului economic al României. După această întâlnire s-a ajuns la un consens cu privire la următoarele acţiuni ce trebuie reparate, fiind esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în acord. Obiectivele la care România trebuie să le prelucreze pentru a se adapta cerinţelor acestor stuff-uri sunt: reducerea arieratelor statului, reforma înterprinderilor publice şi proiectul de buget pe anul 2013. În acel moment, guvernul României a cerut prelungirea contractului cu trei luni de zile pentru a putea îndeplini cerinţele. Acest lucru ar trebui să faciliteze în acelaşi timp şi ultima evaluare din partea Uniunii Europene. Astfel România, în momentul actual, a rezolvat doar una din cele trei cerinţe, adică proiectul bugetar pe 2013[12].

Dezechilibrele financiare adunate înainte de criza financiară internaţională au fost în mare parte corectate. Deficitul bugetar pe 2012 a fost redus, dar cu toate acestea, ţinta de deficit cash nu a fost îndeplinită din cauza suspendării rambursărilor pentru o parte din proiectele finanţate din fonduri europene pe fondul neregurilor constatate de autorităţile române de audit. Pe anul 2013, se doreşte un deficit bugetar de 2,4 % din PIB.

Privind salariile minime publice, acestea vor creşte de la 700 ron la 750 ron din 1 iulie 2013. Autorităţile române au promis că se vor ocupa de tot ce va fi nevoie pentru a îndeplini toate cerinţele FMI şi ale Comisiei Europene, dar în acelaşi timp au spus că vor crea locuri de muncă pentru consumatorii români casnici[13].

            România nu a ieşit din criza în care se află, deşi autorităţile spun că suntem pe drumul cel bun. Este un drum lung şi greu de parcurs pentru o ţară fost comunistă pentru a putea ajunge, dar, în acelaşi să implementeze toate regulile impuse de diverse instituţii internaţionale la care România a cerut ajutorul pentru a putea depăşi criza actuală. Trebuie să avem multă răbdare şi să sperăm că totul va reveni pe un drum mai bun.
Bibliografie:

Lucrări de specialitate:
·         ALEXANDRESCU, Ion, România între Est şi Vest, volumul I-Aderarea României la FMI şi BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012
·         BERCA,Alex, Crizele economice şi ciclicitatea lor, Editura Semănătorul, 2010
·         BRAN, Paul, COSTICĂ Ionela, Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003
·         CHANG, Ha-Joon, Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb şi istoria secretă a capitalismului, Editura Polirom, Bucureşti, 2011
·         SĂVOIU, Vasile, Sistemul european de bănci centrale, Editura Colecţia Naţională, Bucureşti, 200
·         ZAHARIA, Rodica Milena, Economia mondială, Editura Era, Bucureşti, 1999

Linkuri internet:
·         www.fmi.ro, site-ul oficial al Fondului Monetar Internaţional,  accesat la data de 13 aprilie 2013
·         www.mediafax.ro, site-ul oficial al Ziarului Mediafax, accesat la data de 13 aprilie 2013

--------------------------------------------------------------------------------

[1]Rodica Milena Zaharia, Economie mondială, Editura Era, Bucureşti, 1999, pag. 240-245.

[2] Ibidem, pag 300-310.

[3] Ion Alexandrescu, România între vest şi est, volumul I-Aderarea României la FMI şi BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012, pag. 123-125.

[4]Rodica Milena Zaharia, op.cit. 199-204.

[5]Alex Berca, Crizele economice şi ciclitatea lor, Editura Semănătorul, 2010, pag. 254.

[6] http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro.

[7]Alex Berca, op.cit., pag. 104-106.

[8] Ha-Joon Chang, Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb şi istoria secretă a capitalismului, Editura Polirom, Bucureşti, 2011, pag. 200-205.

[9] Vasile Săvoiu, Sistemul european de bănci  centrale, Editua Colecţia Naţională, Bucureşti, 2000, pag. 200-204.

[10] http://www.imf.org/external/np/loi/2012/rou/091212.pdf.

[11]Paul Bran, Ionela Costică, Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 100-105.

[12]www.fmi.ro.

[13] Anca Dumitrescu, RAPORT FMI: Retragerea dezordonată a măsurilor de stimulare ale băncilor centrale pune în pericol stabilitatea financiarăîn Ziarul Mediafax, publicat la data de 11 aprilie 2013.
Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cine-este-i-ce-vrea-fmi-fondul-monetar-international
--------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTA:
------------------------
De ce “a concediat” Guvernul ungar FMI.
Publicat: Marţi, 16 Iulie 2013


Autorităţile de la Budapesta au informat-o pe Christine Lagarde, directorul FMI, că vor închide reprezentanţa din Ungaria a instituţiei pe care o conduce. Scrisoarea a venit de la guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al premierului, impus de acesta în fruntea instituţiei.

Informarea vine în condiţiile în care autorizaţia pentru funcţionarea actualei misiuni expira în august. Aşa că mandatul directorului reprezentanţei FMI de la Budapesta, Irina Ivascenko, nu va fi prelungit. Exprimarea din scrisoare, potrivit AFP, e că “nu mai este necesar să fie menţinută reprezentanţa de la Budapesta”. FMI nu a avut de ales, aşa că a acceptat situaţia.

Relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban au fost tot timpul tensionate, chiar dacă Ungaria îşi datorează supravieţuirea economică FMI. După ce a resimţit efectele crizei financiare globale în 2008, FMI şi Uniunea Europeană au venit în ajutorul Budapestei cu un împrumut de 20 de miliarde de euro. La acel moment, şef al guvernului era socialistul Ferenc Gyurcsany. Însă după ce puterea a fost preluată de guvernul conservator al lui Orban, acesta a încheiat abrupt acordurile pentru împrumut, explicând că ţara îşi va controla singură finanţele. Pe parcurs, Viktor Orban a încercat să mai calmeze pieţele financiare atunci când era nevoie, cu promisiunea unei noi plase de siguranţă a FMI, ducând însă totodată o campanie anti-FMI în presa locală.

Sub mandatul său, toate negocierile suplimentare cu FMI pentru noi tranşe de împrumut au eşuat.

Sursa: http://www.rfi.ro/articol-stiri-economie-42837-ce-concediat-guvernul-ungar-fmi
-----------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Despre ce vorbim? Despre cel de-al doilea portofoliu european în ordinea alocărilor bugetare din programul financiar multianual: per ansamblu (preluăm, în continuare, datele oficiale puse la dispoziţie din sursele diverse ale Comisiei Europene), politica de coeziune reformată – cea care urmează să fie aplicată prin intermediul Politicilor Regionale.

  1. Politica de coeziune reformată va permite investirea unei sume de 351,8 miliarde euro în dezvoltarea regiunilor şi oraşelor europene, precum şi în economia reală.Constituie principalul mecanism de investiţie al UE în atingerea obiectivelor programului Europa 2020: crearea de creştere economică şi locuri de muncă, rezolvarea unor mari teme legate de complexul schimbărilor climatice, şi dependenţei energetice, precum şi reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. În acest scop, Fondul european de dezvoltare regională se va concentra pe priorităţi esenţiale cum ar fi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, obiectivul fiind dublarea creditelor, acestea trecând de la 70 la 140 miliarde de Euro pe durata celor 7 ani (exerciţiul fiscal multi-anual, n.n.).... Eficacitatea politicii de coeziune, de dezvoltare rurală şi fondului pentru pescuit va fi legată de guvernanţa economică, acesta pentru a incita Statele Membre de a urma recomandările UE formulate în cadrul semestrului european. Politica regională a UE este o politică de investiţii. Susţine crearea de locuri de muncă, ameliorarea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă...Politica regională serveşte şi la exprimarea solidarităţii cu ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, concentrând resurse pe domeniile şi sectoarele unde pot fi cele mai de folos. Vizează reducerea importantelor disparităţi economice, sociale şi teritoriale care mai există încă între regiunile Europei...prin intermediul unor investiţii pe următoarele domenii prioritare:
     
  2. întărirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
  • susţinerea domeniului cercetării şi inovării
  • investiţia într-un mediu înconjurător mai curat
  • ameliorarea ccesului la tehnologiile numerice
  • elaborarea unor noi produse şi metode de producţie
  • promovarea eficienţei energetice şi lupta împotriva schimbărilor climatice
  • ameliorarea educaţiei şi competenţei
  • ameliorarea legăturilor de transport către regiunile îndepărtate şi izolate
     
  1. Mijloace, organisme specifice, reglementări
     
Articolul 174 al Tratului privind funcţionarea UE prevede că, în vederea întăririi coeziunii economice, sociale şi teritoriale, Uniunea vizează, ca scop fundamental, reducerea diferenţelor existente între dezvoltarea medie a ansamblului şi cea a diverselor regiuni sau insule mai puţin favorizate, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor rurale, zonelor unde are loc un proces de tranziţie industrială sau a celor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau din cauza unor evoluţii demografice grave şi permanente.

Vă oferim, cred că în premieră în mass-media din România, accesul complet la documentele legislative privind toate fondurile care intră în cadrul portofoliului Politici Regionale:

Aveţi aici Texte intégral du règlement sur Eur-Lex  Reglementarea UE 1303/2013 a Parlamentului European şi Consiliului privind dispoziţiile comune privind toate pârgiile de care dispune zona Politicilor Regionale:  Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul Agricol European pentru dezvoltare rurală şi Fondul European pentru Afaceri maritime şi Pescuit. Un exemplu de acţiune specific pentru acest domeniu :

FONDUL DE COEZIUNE va avea de investit 66 miliarde Euro în finanţarea domeniului strategic al “reţelelor transeuropene de transport prioritare şi a principalelor proiecte de infrastructură de mediu”.
  1. Etapele şi definiţii procedurale ale Politcii Regionale
     
Priveşte ansamblul UE şi presupune o participare la toate nivelele: european, naţional, regional şi local.

Bugetul precum şi regulile de utilizare a fondurilor sunt fixate în comun prin decizia Consiliului European şi al Parlamentului European în urma unei consultări între Comisia Europeană şi statele membre. Fiecare stat membru elaborează proiectul unui Contract de Parteneriat care prezintă strategia fiecărei ţări şi propune o serie de programe în consecinţă, precum şi, la fel de important, proiecte de Programe Operaţionale care acoperă nevoie întregii ţări sau/şi a regiunilor. Programele de cooperare pot implica mai multe ţări.

În etapa imediat următoare, Comisia Europeană negociază cu fiecare autoritate naţională forma Contractului final de parteneriat, precum şi al fiecăruia dintre programe. Sarcina de a implementa programele respective revine statelor membre – este vorba despre selectarea, controlul şi evaluarea a sute de mii de proiecte.

Acţiunea respectivă este realizată exclusiv de “autoritatea de gestiune” naţională sau regională din ţara respectivă, controalele europene făcându-se fie aleatoriu, fie în urma sesizării către OLAF în ce priveşte folosirea inapropriată a fondurilor comunitare. Comisia Europeană angajează fonduri pentru ca ţările sau regiunile să poată demara programe, apoi plăteşte cheltuielile certificate de autorităţile naţionale pentru fiecare ţară în parte.
  1. Strategia EUROPA 2020 – prevederi pentru politica de coeziune
     
Conform sintezei realizate de colegii de la TOUTE L”EUROPE , obiectivele specifice sunt:
  • piaţa muncii – 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă
  • inovarea – 3% din PIB-ul UE va trebui investit în politica de cercetare şi inovare
  • schimbări climatice – trebuie atinse obiectivele 20/20/20. Aceasta înseamnă o reducere cu 205 a producţiei de CO2, o creştere a procentajului energiilor neconvenţionale din pachetul european până la nivelul de 20% şi o creştere a eficienţei energetice cu 20%.
  • educaţie- UE se angajează să scadă nivelul de abandon şcolar sub limita de 10% şi ca cel puţin 40% din populaţia între 30-34 de ani să aibă, până în 2020, o diplomă de învăţământ superior sau echivalentul acesteia
  • sărăcia trebuie redusă astfel încât ca cel puţin 20 milioane de persoane să iasă din zona sărăciei şi excluziunii sociale
     
  1. Care este baza raţionamentului de sprijin?
     


În principiu, această hartă în care se arată împărţirea Europei în trei zone distincte, definite în raport cu PIB-un pe cap de locuitor. Regiunile cele mai sărace (în roşu) afişează un PIB/locuitor sub 75% din media UE. Cele definite ca a fi “în tranziţie” au un PIB pe locuitor peste 75%  dar până la un maximum de 90% din media UE. Evident, ultima categorie este cea a ţărilor care înregistrează un procentaj de peste 90%.


Iată, pentru 2013, nivelul investiţiilor prin politici regionale:



Nu e numai o problemă de bani. Este, în primul rând, o chestiune politică de importanţă esenţială în validarea raţionamentului UE. Iată de ce, cel puţin în principiu, clasa noastră poltică ar fi trebuit să fie atentă la cum ne prezentăm şi susţinerea candidatului României la un asemenea portofoliu.

Din momnetul trimiterii propunerii naţionale, după confirmarea candidatului de către Preşedintele CE, fiecare ţară şi-a concentrat toate energiile pentru valorificarea tuturor canalelor pentru a obţine o poziţie cât mai importantă şi mai relevantă, în acord cu ambiţiile şi orgoliul naţional.

Dinspre România, din nou, a venit scandal. [...]

Sursa:
http://adevarul.ro/news/eveniment/mizele-portofoliului-politici-regionale-comisarul-roman-putea-decide-soarta-marilor-proiecte-ue-1_540efece0d133766a8fd3572/index.html
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------


UPDATE. Corina Creţu: Sunt pregătită să-mi asum responsabilitatea portofoliului de comisar european

Corina Creţu va deţine portofoliul Politicii Regionale în noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. Anunţul a fost făcut de şeful Comisiei.
 
UPDATE: Noul comisar european pentru politici regionale, Corina Creţu, a declarat că este gata să-şi asume această responsabilitate, subliniind că dezvoltarea regională este 'cea mai importantă politică de investiţii din Europa'.

'Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu', a subliniat Corina Creţu, într-o postare pe pagina personală dintr-o reţea de socializare.

Corina Creţu va deţine portofoliul politicii regionale în viitoarea Comisie Europeană, potrivit anunţului făcut miercuri de preşedintele ales al noului executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, care a prezentat într-o conferinţă de presă componenţa Colegiului comisarilor pentru perioada 2014-2019.

Conform noii organigrame a Comisiei Europene propuse de Jean-Claude Juncker, portofoliul politicii regionale pe care îl va deţine Corina Creţu va fi coordonat de unul dintre cei şapte vicepreşedinţi ai noului preşedinte al CE, respectiv de Jyrki Katainen, vicepreşedinte pentru joburi, creştere, investiţii şi competitivitate.

Corina Creţu va gestiona un buget de 350 de miliarde de euro.

Jean-Claude Juncker a anunţat lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.

Politiciana română este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.

Şase membri ai Comisiei Jose Manuel Barroso II se vor regăsi şi în viitorul executiv UE - Kristalina Gheorghieva (Bulgaria), Neven Mimica (Croaţia), Gunther Oettinger (Germania), Johannes Hahn (Austria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Cecilia Malmstrom (Suedia).

Întregul cabinet Juncker îl puteţi vedea AICI.
- See more at: http://www.obiectiv.info/oficial-corina-cretu-comisar-european-pentru-politici-regionale_53853.html#sthash.Ol6ISNOK.dpuf
----------------------------------------------------------------------------------------

Corina Creţu, comisar pentru Politici Regionale.
Felicitari,Corina Creţu! Felicitari,Victor Ponta!
Admin Romania Megalitica
------------------------------------
------------------------


 
Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ oferă cea mai fidelă „fotografie” a competiţiei prezidenţiale, în condiţiile în care numărul şi numele candidaţilor s-au stabilizat faţă de cercetarea din luna iulie
 
Intenţia declarată de participare la votul pentru alegerile prezidenţiale înregistreză o creştere semnificativă comparativ cu rezultatele sondajului de la începutul lunii iulie. Cea mai spectaculoasă creştere o înregistrăm în cazul celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot (55,7%, comparativ cu 48,6% care declarau acest lucru în urmă cu două luni). Acest procent corespunde în linii mari cu procentul de prezenţă la vot înregistrat în 2009 în primul tur când au venit la urne 54,37% din cetăţenii cu drept de vot.
 
14,7% declară că probabil vor vota, faţă de cei 17,3% care declarau acest lucru în iulie. Scade şi ponderea celor care spun că probabil nu se vor prezenta la vot (3,8%, comparativ cu 7,4% în iulie). 6,3% declară că sigur nu se vor prezenta la vot (6,4% declarau acest lucru în iulie), în timp ce 16% nu s-au hotărât (15,9% în iulie), iar 3,6% nu ştiu/nu răspund (3,8% în iulie).

Intenţia de vot în turul 1
---------------------------------------------
 Intenţia de vot pentru turul 1 a fost măsurată prin introducerea în lista închisă de opţiuni a candidaţilor ipotetici care şi-au anunţat o dorinţa de a candida. Distribuţia procentelor va putea fi afectată pe viitor de eventuale retrageri din cursă a candidaţilor care nu reuşesc să adune semnăturile necesare depunerii dosarului de candidat sau care abandonează din alte motive.

Remus Ştefureac, director INSCOP, analizează cifrele:
„Datele privind intenţia de vot sunt primele care se apropie de condiţiile reale ale competiţiei prezidenţiale cu majoritatea candidaţilor anunţaţi efectiv şi prin raportare la electoratul care îşi manifestă o intenţie clară de a vota. Prin urmare, comparaţia acestor date cu rezultatele sondajelor INSCOP anterioare este mai puţin relevantă având în vedere că în iulie, de exemplu, măsuram o listă de candidaţi mult diferită şi ne aflam într-o perioadă mai îndepărtată de momentul alegerilor, deci prea puţin influenţată de atmosfera electorală.“

În condiţiile în care înregistrăm un procent ridicat al celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, putem prezenta o estimare a intenţiei de vot în turul I a celor care vor fi efectiv votanţii acestei runde, conform declaraţiei lor la întrebarea care testează prezenţa.

Raportat la cei care îşi declară intenţia certă de a vota (votează în mod sigur), Victor Ponta (Alianţa PSD-UNPR-PC) conduce în clasamentul candidaţilor la Preşedinţie cu 41,1% din voturi. El este urmat de Klaus Iohannis (ACL –PNL/PDL) cu 28,8%, Elena Udrea (PMP) cu 8,1%, Călin Popescu Tăriceanu (PRL) cu 6,7%, Monica Macovei - independent (3,5%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 3,2%, Dan Diaconescu (PPDD) cu 3%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%, Ioan Ghişe – independent (2,1%) şi Szilagyi Zolt (PPMT) cu 0,5%.

La întrebarea filtru cu privire la prezenţa la vot în Turul 2, adresată doar acelor respondenţi care au indicat alte preferinţe de vot în turul 1 decât Victor Ponta şi Klaus Iohannis, 75,8% declară că vor veni la vot în turul 2 în cazul în care candidatul preferat în primul tur nu reuşeşte să se califice.

Opţiunile nehotărâţilor în turul 2

 Opţiunile de vot pentru turul 2 ale celor care la întrebarea privind intenţia de vot pentru turul 1 au indicat variantele de răspuns „Nu sunt hotărât“, „Nu votez“, „Nu ştiu/Nu răspund“ se prezintă astfel: 19% au declarat că vor vota cu Victor Ponta, 15% îl preferă pe Klaus Iohannis, ceea ce reprezintă o distribuţie strânsă. De asemenea, remarcăm faptul că doar 34% din nehotărâţi sau cei care nu votează ori nu răspund la întrebarea privind intenţia de vot în turul 1 au o opţiune clară pentru turul 2, ceea ce deschide finaliştilor un câmp de bătălie larg pentru atragerea de susţinători. ;

Tandemurile din turul II
-------------------------------------------------
Am testat mai multe variante de finale prezidenţiale de Tur 2 (Victor Ponta – Klaus Iohannis, Victor Ponta – Elena Udrea, Victor Ponta – Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta – Monica Macovei). Rezultatele prezentate se raportează la populaţia care declară o prezenţă sigură la vot şi se prezintă astfel:
  • Victor Ponta (54%) vs. Klaus Iohannis (46%) – o diferenţă de 8 procente între cei doi.
  • Victor Ponta (54,7%) vs. Călin Popescu Tăriceanu (45,3%) – o diferenţă de peste 9 puncte procentuale.
  • Victor Ponta (66,1%) vs. Elena Udrea (33,9%).
  • Victor Ponta (66,8%) vs. Monica Macovei (33,2%).





Sursa:
http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-inscop-cumvoteaza-romanii-alegerile-prezidentiale-1_540c92b50d133766a8efe97d/index.html
------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




PARLAMENTUL ROMÂNIEI

S E N A T

Calea 13 Septembrie nr.1-3, sector 5, Bucureşti, www.senat.ro
Direcţia de presă, tel. 021.414.2713, fax 021.315.60.03, presa@senat.ro
8 septembrie 2014

COMUNICAT DE PRESĂ

Senatorul Călin Popescu-Tăriceanu dă publicităţii urmatoarele:
Cerere de suspendare a Președintelui României
Domnule Preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,

Subsemnaţii, deputaţi şi senatori menţionaţi în Anexă, în baza prevederilor art. 95 din Constituţie formulează următoarea

CERERE PRIVIND SUSPENDAREA DIN FUNCȚIE
A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, TRAIAN BĂSESCU


Preambul

Art. 95 alin.(1) din Constituție prevede că Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.
Textul constituţional nu defineşte noţiunea de „fapte grave”. De aceea facem apel la jurisprudența Curții Constituţionale, care, prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.258 din 18 aprilie 2007, a statuat: ”Este evident că o faptă, adică o acţiune sau inacţiune, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, este gravă prin raportare chiar la obiectul încălcării. În reglementarea procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Constituţia nu se rezumă însă la acest înţeles căci, dacă ar fi aşa, expresia „fapte grave” nu ar avea sens.

Analizând distincţia cuprinsă în textul citat şi luând în considerare faptul că Legea fundamentală este un act juridic normativ, Curtea Constituţională constată că nu orice faptă de încălcare a prevederilor Constituţiei poate justifica suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, ci numai "faptele grave", cu înţelesul complex pe care această noţiune îl are în ştiinţa şi în practica dreptului. Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se apreciază în raport cu valoarea pe care o vatămă, precum şi cu urmările sale dăunătoare, produse sau potenţiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei şi, nu în ultimul rând, cu poziţia subiectivă a acestuia, cu scopul în care a săvârşit fapta.

Aplicând aceste criterii la faptele de încălcare a ordinii juridice constituţionale la care se referă art.95 alin.(1) din Legea fundamentală, Curtea reţine că pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele  României  ar  împiedica  funcţionarea  autorităţilor  publice,  ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare.”

În același aviz al CCR nr. 1 din 5 aprilie 2007, tot în privința definirii, aprecierii, gravității unei fapte a Președintelui, în speță legate de unele afirmații discriminatorii și xenofobe ale Președintelui, se găsește următoarea teză: ” Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza   datelor   şi   a   informaţiilor  care-i   vor   fi   prezentate   cu   ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.”.

Prin urmare, Curtea Constituțională completează de principiu definirea dată  sintagmei ”fapte grave”, cu acordarea liberului arbitru Parlamentului pentru a aprecia dacă anumite fapte ale Președintelui României se încadrează în sintagma: ”fapte grave”. Acordarea acestui liber arbitru nu este întâmplătoare. Ea se bazează pe următoarea teză fundamentală: neexercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului asupra Președintelui României și, eventual, faptul de a nu-l suspenda, atunci când este cazul, constituie un pericol mai mare pentru societate, pentru că poporul, oricâte fapte ar avea de imputat acestuia, fără suspendare, nu-l poate demite.

Analiza acțiunilor și declarațiilor politice ale Președintelui României din 2013 și 2014, pe care au făcut-o semnatarii prezentei, dovedește că ele au excedat cadrul limitelor ”libertăţii de exprimare a opiniilor politice”, așa cum este el prezentat în Decizia CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005.
Dintre numeroasele exemple, cu care poate fi ilustrată ”săvârşirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” de către Președintele României, așa cum este ea prezentată cu limpezime în jurisprudența Curții Constituționale și pe care am citat-o mai sus, am reținut următoarele acte de decizie notorii:

1. Președintele României a decis să-și asume și să acționeze în mod deschis, public și neechivoc în rolul de președinte de facto al Partidului Mișcarea Populară.

2. Președintele României a decis să-și asume și să acționeze în mod deschis, public și neechivoc rolul de susținător activ al candidaților succesivi la alegerile pentru Parlamentul European și la Președinția României ai PMP. Toate aceste acte de decizie s-au petrecut pe durata exercitării mandatului prezidențial.

Ca o circumstanță agravantă, la punerea în operă a actelor de decizie menționate, Președintele României a folosit componente aparținând logisticii Administrației Prezidențiale.

În Propunerea de suspendare a Parlamentului României, înaintată CCR pe data de 5 iulie 2012, se aflau înscrise următoarele:

”Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate. Președintele  a  săvârșit  acţiuni  politice concrete care l-au transformat în liderul de fapt al Partidului Democrat-Liberal.

Preşedintele Traian Băsescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca Prim- ministru, ci şi ca preşedinte al Partidului Democrat-Liberal. El a luat parte în mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, a discutat cu reprezentanţii săi liniile directoare ale politicii economice, sociale etc. În aceste condiţii, nici nu poate fi vorba despre imparţialitatea şi neutralitatea impusă Preşedintelui de art. 84 al Constituției. Atitudinea sa a fost una de flagrant partizanat politic prin participarea activă în viaţa internă a Partidului Democrat-Liberal...  Atacurile repetate, jignirile și denigrările aduse liderilor celorlalte partide, denotă lipsa de neutralitate vădită a Președintelui României şi o sfidare vadită a prevederilor art 8, art 80 alin (2), art 82 alin (2) și art 84. alin (1) din Constituție...
      
În ziua de 4 martie 2011, Președintele României a participat la Întâlnirea la vârf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil  Boc,  nu  a  fost  invitat.  Mai  mult,  pentru  deplasarea  Preşedintelui  în Finlanda s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea PPE era, în mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, care a susţinut următoarele: “Deplasarea a fost plătită din banii alocaţi prin bugetul de stat Administraţiei Prezidenţiale întrucât a fost o deplasare în interes naţional, şi nu una în interes privat".”

Concluziile CCR la aceste acuzații se află în Avizul Consultativ Nr.1 al CCR din 6 iulie 2012, din care cităm:

”În legătură cu aceste susţineri (cele de mai sus – n.n.), Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor CONFLICTE cu ceilalţi participanţi la viaţa politică....Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu NU şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

Astăzi, Președintele României se folosește de același ”modus operandi”, locul PDL fiind luat de PMP. De aceea, acuzațiile de principiu și faptice care i-au fost aduse în 2012 de către Parlament și care au fost împărtășite de 7,4 milioane de români sunt valabile și azi, așa cum sunt valabile și criticile de fond la adresa Președintelui înscrise de CCR în Avizul nr. 1 din 2012.

Privind retrospectiv din 2012 și până azi la acțiunile de notorietate ale Președintelui României și luând drept literă de lege modul în care CCR a definit sintagma ”fapte grave” în Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, coroborat cu teza CCR care a acordat Parlamentului liberul arbitru în aprecierea cazului în care anumite fapte concrete ale Președintelui României se încadrează în sintagma”fapte grave”, putem afirma că Președintele României a săvârşit fapte grave prin care a încalcat prevederile Constituţiei și poate fi suspendat în conformitate cu art. 95 alin.(1) din Constituție.

”Gravitatea unei fapte se apreciază în raport cu valoarea pe care o vatămă”, afirmă CCR în  Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007. Semnatarii prezentei constată că Președintele României a vătămat în formă continuată o valoare fundamentală a statului de drept, Constituția, mai exact, art. 80 (alin. 2) și art. 84, în care se face vorbire despre rolul de mediator al Președintelui, de imparțialitatea și neutralitatea sa. Prin urmare, încălcând o valoare fundamentală, faptele sale sunt cu adevărat grave în accepțiunea dată chiar de către CCR.

Împrejurarea că Președintele a încălcat Constituția și după Referendumul din 2012, în ciuda aprecierilor negative ale CRR la adresa sa prin Avizul nr. 1 din 2012, citate mai sus, și în ciuda și în disprețul votului masiv de demitere înregistrat la Referendumul din 2012, reprezintă încălcări ale Constituției în formă continuată, deci, o circumstanță agravantă. În aceste condiții sintagma ”fapte grave”, atașată acțiunilor Președintelui, are un plus de legitimitate.

Însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte.

Expunere de motive

1. Președintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară.

Art. 80
” (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

Art. 84
“(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”

Atitudinea sa a fost de flagrant partizanat politic prin participarea activă la viaţa internă și publică a Fundației Mișcarea Populară și a PMP, la acțiuni electorale în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. Chiar dacă nu a fost și nu este membru al PMP, Președintele României a declarat la postul de televiziune B1 că a fost inițiatorul Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică și care se află la baza înființării PMP. Inițierea unei fundații cu caracter politic este în flagrantă contradicție cu prevederile art. 84, Constituția României.

Împrejurarea de a fi semnat primul pe lista de susținători a candidatului PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu, și de fi făcut o adevărată campanie publicitară legată de acest gest politico-propagandistic este un partizanat politic flagrant, departe de a putea fi încadrat în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor.

A doua zi, după alegerea de către PMP a unui nou candidat al partidului la președinția României în persoana Elenei Udrea, Președintele României a invitat o delegație a acestui partid la sediul Administrației Prezidențiale. Declarațiile publice făcute presei de  participanți la întâlnirea de la Cotroceni au făcut dovada unei implicări partizane fățișe și semnificative a Președintelui României în campania electorală de promovare a candidatului PMP, Elena Udrea. Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.

Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției.

2. Intervenția directă și instituțională a domnului Traian Băsescu la Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker,  în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene.

Pe 30 august a.c., Președintele României, înainte de a pleca la Consiliul European, a declarat presei următoarele: ”În orice caz, este important ca România să obţină un portofoliu relevant, după ce a deţinut portofoliul Agriculturii să nu ne întoarcem iar la Multilingvism. Va fi și o sarcină a Guvernului, dar de care nu mă DEROBEZ (s.n.) nici eu, în cadrul neoficial, în discuţii cu preşedintele Jean-Claude Juncker.”

Derobarea are, conform DEX, semnificația de sustragere, eschivare. Prin urmare, Președintele României a considerat că problema negocierii portofoliului României la Comisia Europeană face parte dintre atribuțiile sale de care nu se ”derobează”. Nici Constituția și nici Legea 373 din 2013 nu conferă Președintelui României vreo atribuție cu privire la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene legat de portofoliul ce revine României, Guvernul fiind singura autoritate publică abilitată în acest sens. Președintele României nu a fost mandatat de Guvern să negocieze la Bruxelles portofoliul ce revine României.

Nici această acțiune a Președintelui nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea fiind un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României.
Criticile formulate ulterior de Guvern, prin intermediul Primului Ministru, la adresa intervenției Președintelui României pe lângă Președintele Comisiei Europene pe tema portofoliului ce revine României, constituie un argument suplimentar că Președintele României nu numai că nu a avut mandat din partea Guvernului, dar și-a depășit atribuțiile și a acționat în afara legislației în vigoare.

3. Președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică.

Din avizul nr. 1/2007 al CCR, am reținut convingerea Curții că raporturile instituţionale între participanţii la viaţa publică trebuie să se desfăşoare în forme civilizate, pentru a se asigura şi pe această cale promovarea valorilor supreme consacrate şi garantate prin art. 1 din Legea fundamentală și dezacordul Curţii Constituţionale față de formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei. Chiar dacă acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, ele nu sunt de natură să contribuie la consolidarea ordinii constituţionale, ci dimpotrivă. Se poate reţine un asemenea comportament în sarcina Președintelui României, Traian Băsescu, care rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile.

Perseverenţa domnului Traian Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine IREMEDIABILĂ a acestuia, însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte.

Cu argumentația de mai sus, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune suspendarea Președintelui României și convocarea Referendumului popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu demiterea Președintelui României.

Sursa:

http://www.mediafax.ro/politic/tariceanu-a-inceput-demersurile-pentru-suspendarea-lui-basescu-23-septembrie-votul-parlamentului-urmat-de-referendum-pe-2-noiembrie-reactiile-politicienilor-video-13226288
-----------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Presedintele Traian Basescu a spus, sambata seara, ca de zece ani este intr-o disputa cu sistemul, pe care Ion Iliescu l-a protejat si care l-a infrant pe Emil Constantinescu, adaugand ca el a reusit sa ingenuncheze acest sistem.

 Basescu a fost intrebat, sambata seara, la finalul vizitei de la Sannicolau Mare, cum comenteaza propunerea lui Calin Popescu Tariceanu privind o noua suspendare a sa din functie, seful statului evitand un raspuns direct.

Tariceanu face calendarul unei noi suspendari a lui Basescu: Referendum la 2 noiembrie (Video)

"De zece ani sunt intr-o disputa cu sistemul, pe care domnul Iliescu l-a protejat pentru ca asa a inteles el, un sistem care pe domnul presedinte Constantinescu l-a infrant, asa cum declara chiar el, sistem pe care eu zic ca l-am ingenuncheat. A fost o lupta cumplita, dar energia mi-am luat-o de la oameni si aici sunt multi oameni care au crezut in mine",
a spus presedintele Basescu.
Seful statului a ajuns la Sannicolau Mare sambata seara, in jurul orei 19.30, si a mers in centrul localitatii, unde au loc Zilele orasului, el dezvelind statuia unei personalitati locale - avocatul Nestor Oprean.

Basescu, baie de multime la Sannicolau-Mare si glumite cu sotia care merita o statuie

Seful statului a ajuns in localitatea din Timis cu elicopterul, care a aterizat pe terenul de sport, si a fost intampinat de primarul Danut Groza (PDL). In centrul orasului, Basescu a fost inconjurat rapid de sute de simpatizanti, care l-au aplaudat.

Dupa ce a participat la receptia oferita la Castelul Nako de catre primarul din Sannicolau Mare, Danut Groza (PDL), presedintele a mers la Teatrul de vara, unde au fost premiate cuplurile din oras care au implinit 50 de ani de casatorie.

Sursa:
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-iliescu-a-protejat-sistemul-constantinescu-a-fost-infrant-eu-am-ingenuncheat-sistemul-1320467
--------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 
La multi ani, Maria!
Ingerii sa-ti calauzeasca pasii,
iar Sfanta Fecioara sa-ti lumineze drumul in viata!
LA MULTI ANI, TUTUROR SARBATORITILOR!
 ---------------------------------------------
Naşterea Maicii Domnului (08 septembrie) 
sau Sfânta Maria Mică, ...
prima sărbătoare din anul nou bisericesc.
---------------------------------------------

Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor care vor să aibă copii.

Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.

Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Ioachim a zis către soţia sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil". Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicând: "Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la bătrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale".

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mică
----------------------------------------------------
Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca "Sfânta Maria Mică", marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbatoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.

Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi a celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.

În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi.

Biserici şi mănăstiri cu hramul Naşterii Maicii Domnului
-----------------------------------------------------
Multe biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică, printre care Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova şi Mănăstirea Christiana din Capitală, care păstrează ca al treilea hram acest praznic. Una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, care se află pe strada Trei Scaune, are şi ea ca hram Naşterea Maicii Domnului, alături de alte locaşuri de cult din Capitală.

În Arhiepiscopia Iaşilor, mâine îşi prăznuiesc hramul 82 de parohii şi cinci mănăstiri - Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău şi Dumbrăvele. În Iaşi, cel mai cunoscut locaş de cult închinat Naşterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari.

În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, luni va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din judeţul Galaţi.

De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflict, a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
--------------------------------------------------------------------
 
LA MULTI ANI, TUTUROR SARBATORITILOR!
Admin Romania megalitica
---------------------------------
----------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



In vara lui 1939, polonezii si-au vazut de viata lor fara a presimti invazia nazista ce avea sa urmeze - haosul, ocupatia, distrugerea si genocidul au urmat. Privind acum inapoi, polonezii probabil trebuiau sa renunte la orice, sa se mobilizeze si sa-si apere tara, pregatiti de un razboi total.


 Este posibil ca ucrainenii, in vara lui 2014, sa aiba o soarta similara? Ar trebui sa se mobilizeze imediat, si, odata cu ei, si cetatenii din centrul Europei, se intreaba Anne Applebaum, director al programului Tranzitii Globale la Institutul Legatum din Londra, intr-un editorial publicat de Dallas News.


 Unora, aceasta intrebare le poate parea stupida, naiva si apocaliptica, insa este vorba despre o teama pe care multi est-europeni o au in acest moment.

Presedintele Ucrainei: Rusia poate sa ocupe si Bucurestiul!

In ultima saptamana, scrie specialistul, trupele ruse, grupate sub steagul unui stat necunoscut pana acum, Novorosia, au marsaluit peste granita, in sud-estul Ucrainei. Academia rusa de Stiinte a anuntat ca va publica o istorie a Novorosiei toamna aceasta si ii traseaza radacinile pana la Ecaterina cea Mare.

Putin catre Barroso: Daca vreau, ajung la Kiev in doua saptamani!

Mai multe harti ale asa-zisei Novorosia circula la Moscova - unele includ Harkov si Dnipropetrovsk, orase aflate la sute de kilometri distanta de locul unde se duc luptele. Unii plaseaza Novorosia de-a lungul coastei Marii Negre, in asa fel incat leaga Rusia de peninsula Crimeea si de Transnistria, republica separatista a Moldovei. Chiar daca isi incepe existenta ca un stat nerecunoscut, de felul Abhaziei si Osetiei de Sud, "state" rupte de Rusia din teritoriul Georgiei, Novorosia se poate extinde in timp.

Soldatii rusi vor fi nevoiti mai intai sa creeze acest stat si, in cele din urma, Rusia va avea nevoie de tot mai multe trupe pentru a mentine acest teritoriu.

Gata razboiul din Ucraina? Porosenko spune ca s-a inteles cu Putin. Ce zice Kremlinul

Novorosia, continua expertul, nu va fi stabila mult timp, intrucat e locuita de ucraineni care isi doresc ramanerea in Ucraina. Si pentru aceasta problema este o solutie utilizata anterior - Alexander Dughin, ideologul nationalist ascultat de Putin, a spus, recent, ca "Ucraina trebuie curatata de idioti", dupa care a cerut un "genocid" pentru "rasa de bastarzi".

Novorosia va fi dificil de pastratm insa, daca va avea opozanti in Occident. Sunt analizate posibile solutii la aceasta problema. Vladimir Jirinovski, deputat si "nebunul Curtii", a spus la televiziunea rusa ca Rusia ar trebui sa utilizeze arsenalul nuclear pentru a bombarda Polonia si statele baltice, pentru a arata Occidentului cine are puterea in Europa.

"Nimic nu ameninta America, e departe. Dar tarile est-europene se vor plasa singure sub amenintarea anihilarii",
a spus acesta, in remarci calificate de Putin drept "nu politica oficiala", dar Jirinovsky "da mereu tonul la petrecere".

O persoana mult mai serioasa decat Jirinovski, analistul rus disident Andrei Piontkovski, a publicat un articol cam in aceeasi linie: Putin s-ar gandi la posibilitatea de a efectua lovituri nucleare limitate, probabil impotriva capitalelor baltice sau a unui oras polonez, pentru a dovedi ca NATO este o entitate golita de inteles, fara sens, care nu va indrazni sa riposteze.
In exercitiile militare din 2009 si 2013, armata rusa a simulat un atac nuclear impotriva Varsoviei.

Sa fie toate acestea delirul unor nebuni, se intreaba autoarea. Poate. Si poate ca Putin este prea slab ca sa faca asta si poate ca doar se foloseste de amenintare, poate ca oligarhii sai il vor opri. Dar si Mein Kampf parea o isterie pentru germani si vestici in 1939. Ordinele lui Stalin de a lichida clase si grupuri sociale intregi din URSS ar fi parut la fel de nebunesti la momentul respectiv, daca ar fi fost auzite in afara tarii.

Stalin si-a dus la indeplinire planurile nu pentru ca era nebun, ci pentru ca nu avea cine sa il opreasca. In acest moment, nimeni nu e capabil sa il opreasca pe Putin. Asadar, se intreaba autoarea, e o isterie sa te pregatesti pentru razboiul total?


Sursa:
http://www.ziare.com/vladimir-putin/presedinte-rusia/e-o-isterie-sa-te-pregatesti-pentru-un-razboi-total-cu-rusia-1320424?

Click here:
Is it hysterical to prepare for all-out war with Russia?
------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



Presedintele in exercitiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a spus succesorului sau Donald Tusk, in prezent prim-ministru al Poloniei, ca se va confrunta cu trei mari provocari.

Acestea sunt stagnarea economiei din zona euro, criza din Ucraina, pe care a descris-o ca fiind cea mai mare amenintare la securitatea continentala de la Razboiul Rece incoace, si riscul ca Marea Britanie sa iasa din Uniunea Europeana.

Problemele sunt legate intre ele, sustine editorialistul financiar Hugo Dixon, intr-un articol publicat de Reuters in editie electronica.

Situatia din Ucraina

Presedintele rus Vladimir Putin le-a cerut miercuri separatistilor sa opreasca varsarea de sange din estul Ucrainei, dupa ce un asa-zis armistitiu invaluit de confuzie a fost discutat, miercuri dimineata, intre liderul de la Moscova si presedintele ucrainean Petro Porosenko.

Rasturnare spectaculoasa in Ucraina: Putin, apel la separatisti si plan de actiune scris de mana

De asemenea, Putin a mai precizat ca este necesar ca Guvernul de la Kiev sa retraga fortele armate din estul separatist. In plus, presedintele Rusiei a trasat un plan in sapte puncte pentru stabilizarea situatiei din Ucraina.

Gata razboiul din Ucraina? Porosenko spune ca s-a inteles cu Putin. Ce zice Kremlinul

Declaratiile presedintelui rus vin dupa o zi plina de confuzie in ceea ce priveste criza din Ucraina. Armistitiul anuntat initial de catre presedintele Ucrainei a fost invaluit de mister, intrucat partile conflictului au reusit sa aduca mai multe retractari si reformulari anuntului initial de incetare a focului.

In plus, o astfel de incetare a focului a mai existat recent in Ucraina, ea fiind incalcata de catre separatistii prorusi.

Numerosi analisti internationali sustin ca armistitiul nu ar duce decat la un "conflict inghetat", situatie care satisface idealurile expansioniste ale lui Putin, care poate controla astfel estul Ucrainei.

Razboi sau pace in Ucraina? Armistitiu inconjurat de mister si retractari

Armistitiu incalcat in Ucraina: Bombardamente ale armatei in Slaviansk

Slabiciunea zonei euro este unul dintre motivele pentru care UE are retineri in a actiona impotriva Rusiei. Cresterea PIB-ului, deja anemica, s-a oprit in al doilea trimestru al acestui an. Rata inflatiei a ajuns la 0,3%, in vreme ce rata somajului este blocata la 11,5%.



Sanctiunile impotriva Rusiei sufoca Europa de Est - Banca Mondiala

Cu Italia in a treia recesiune in ultimii ani si Germania si Franta cu economia in scadere, aceasta nu mai este o criza care poate fi numita "little PIGS" (micii porci) - Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania. Ar fi mai bine sa folosim un nou acronim, "FIG" (Franta, Italia, Germania), pentru a descrie agonia prin care trec cele trei mari puteri, subliniaza analistul.

Dezastru in Europa cauzat de atitudinea economica a Rusiei?

Zona euro nu ar putea suporta inca un soc. Asta explica de ce UE are o atitudine atat de moale in ceea ce priveste aplicarea de sanctiuni impotriva Rusiei, continua Dixon, in ciuda evolutiilor care au ajuns acum sa fie efectiv o invazie in Ucraina.

Masuri care ar zdruncina Moscova in adevaratul sens al cuvantului - cum ar fi taierea Rusiei de la sistemul financiar global sau aplicarea unui embargo asupra livrarilor de gaze - ar lovi, de asemenea, si in Europa.
Sanctiunile asupra Moscovei, ecou in Europa

Chiar si sanctiunile minore care au fost impuse pana acum au avut un efect surprinzator de mare asupra economiei Uniunii Europene, pe langa cea a Rusiei, pentru ca au zadarnicit increderea pe care cele doua o aveau una in alta, in opinia editorialistului Reuters.

Intre timp, slaba economie a zonei euro creste riscul ca Marea Britanie sa renunte la apartenenta europeana. David Cameron intentioneaza sa organizeze un referendum pana la sfarsitul lui 2017, daca va fi reales prim-ministru anul viitor. Daca zona euro se va impotmoli atunci in recesiune, euroscepticilor le va fi mult mai usor sa sustina ca Marea Britanie "este incatusata de un cadavru si ar trebui sa se elibereze".

Germania: Iesirea Marii Britanii din UE este inimaginabila, inacceptabila

Daca Regatul Unit renunta la UE, puterea Europei de a-i tine piept Moscovei va fi mult diminuata. Marea Britanie si Franta sunt cele mai mari puteri militare din Uniunea Europeana. Cea dintai este, de asemenea, activa in ceea ce priveste diplomatia. In urma iesirii Marii Britanii din UE, sustine expertul, Europa ar fi si mai dominata de predilectiile non-interventioniste ale Germaniei.

Iesirea Marii Britanii din UE ar submina politica externa europeana in doua feluri, considera Hugo Dixon. In primul rand, ar fi chiar mai greu de coordonat o pozitie comuna daca premierul britanic nu ar mai sta la masa cu omologii sai europeni. In al doilea rand, ar transmite un semnal puternic atat prietenilor, cat si potentialilor dusmani, ca Europa se fragmenteaza. Asta ar insemna, subliniaza analistul, ca vocea europeana ar fi luata si mai putin in serios.

Conflictul din Ucraina imparte Europa: Slovacia nu sustine sanctiunile contra Rusiei

Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a dezvaluit recent ce trebuie facut pentru resuscitarea zonei euro: o politica monetara mai destinsa si mai putina austeritate fiscala. Nu este clar daca acesta vrea sa treaca la fapte cu aceeasi rapiditate cu care a rostit cuvintele, insa nu avem timp de pierdut, avertizeaza specialistul, care recomanda ca BCE sa lanseze un program de relaxare fiscala.

Premierul ceh, atacat pentru ca se impotriveste sanctiunilor pentru Rusia - Si-a uitat istoria

"UE trebuie sa inteleaga ca exista o limita a masurilor de combatere a agresiunii Rusiei in Ucraina, dar, in acelasi timp, este timpul sa realizeze ca trebuie sa faca Rusia sa sufere prin sanctiuni. Asta inseamna sa fie dispusa sa suporte o lovitura economica pe propria piele. Altfel, Vladimir Putin ar putea trage concluzia ca poate agresa tari din interiorul Uniunii Europene. UE are vremuri dure in fata sa", conchide Hugo Dixon.

Sursa:
http://www.ziare.com/europa/uniunea-europeana/vin-vremuri-grele-pentru-ue-cu-o-economie-la-pamant-si-o-rusie-dura-solutia-salvatoare-1319671?
-----------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------